Ministrul Educaţiei a semnat ordinul privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal / Daniel David: Aceştia sunt primii paşi în reforma curriculară la nivel de liceu

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunţat, marţi, că a semnat ordinul privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal de stat, particular şi confesional. Potrivit ministrului, există acum două variante de planuri-cadru pentru liceu: varianta standard, aprobată recent, după „un proces lung de consultare şi dezbateri” şi varianta pentru pilotare, care permite flexibilitate şi autonomie curriculară mai mari, personalizarea şi diferenţierea parcursului educational, cu o abordare centrată pe elev şi pe traseul său de dezvoltare, şi conectarea şcolii la partenerii externi. „Aceştia sunt primii paşi în reforma curriculară la nivel de liceu”, afirmă Daniel David, transmite News.ro.

Potrivit ministrului Educaţiei, varianta standard, aprobată recent prin ordinul de ministru, a parcurs „un proces lung de consultare şi dezbateri” (câteva săptămâni: 31 ianuarie – 6 martie 2025), lăsând „în mod deliberat” o astfel de perioadă lungă aşa încât „vocea tuturor” să fie ascultată. 

„A rezultat în final o variantă care (…) include următoarele modificări derivate din consultare/dezbatere: accentuează mai bine profilul/specializarea; aduce un modul de cultură naţională (readucând gramatica la acest nivel şi istoria românilor/României şi geografia României ca discipline); asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt competenţe-cheie; regândeşte oferta şcolii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante) şi descentralizează mai mult decizia la nivelul şcolii/elevului”, explică Daniel David.

Ministrul Educaţiei adaugă că unii colegi ar fi dorit, desigur, mai multe ore pentru disciplinele proprii, dar era important să existe un echilibru pentru a forma toate cele opt competenţe-cheie, prin prisma noii viziuni. 

„Pentru a putea înţelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/şcolii nu înseamnă eliminare de ore – acolo unde se doreşte, orele în plus pot fi obţinute din curriculum flexibil, printr-un act educaţional de calitate care să convingă elevii şi şcoala! Cei care ar fi dorit, totuşi, să se pună accentul pe alte aspecte au acum, prin semnarea ordinului de ministru privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal, varianta unei personalizări la nivel de unitate şcolară. Îi încurajez să o folosească!”, afirmă Daniel David.

Ministrul Educaţiei menţionează că varianta pentru pilotare permite flexibilitate şi autonomie curriculară mai mari. „Prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOŞ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a şcolii şi elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educaţional. Unităţile de învăţământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse şi oportunităţi locale”, explică David.

Potrivit ministrului, această variantă mai permite personalizarea şi diferenţierea parcursului educational, în contextul în care modelul propune „o abordare centrată pe elev şi pe traseul său de dezvoltare”, permiţând „configurarea unor rute de învăţare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocaţional sau profesional”.

Totodată, varianta pentru pilotare permite conectarea şcolii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOŞ, planul-cadru alternativ deschide şcoala către comunitate, instituţii, operatori economici, ONG-uri şi autorităţi locale, cu scopul de a integra în actul educaţional activităţi de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activităţi aplicate.

„Aceştia sunt primii paşi în reforma curriculară la nivel de liceu”, afirmă ministrul, adăugând că următorii paşi presupun: 

(1) Noile programe. Vom avea echipe mixte de profesori din preuniversitar, universitar şi specialişti ai Academiei Române, care, urmând modele curriculare din ţări la care ne raportăm prin prisma performanţei educaţionale, trebuie să propună conţinuturi mai relevante şi mai aerisite, relaţionând pregătirea preuniversitară cu cea universitară. Până la 25% din timpul alocat unei discipline va trebui folosit pentru consolidare, activităţi remediale şi de utilizare a competenţelor în viaţa cotidiană. Anticipez finalizarea lor în luna noiembrie 2025.

(2) Manuale noi. Pornind de la noile programe, urmând modele din ţări la care ne raportăm prin prisma performanţei educaţionale, vom regândi manualele, combinând abordările clasice cu cele digitale (inclusiv cu resurse online, gaming), în funcţie şi de specificul disciplinei. Anticipez lansarea licitaţiei în luna decembrie 2025.

(3) Formarea profesorilor. Formarea continuă a profesorilor în predarea noului model curricular va începe cu luna ianuarie 2026.

„Aşa cum am mai spus, dacă implementăm programatic aceste noi modele curriculare şi procesele asociate, atunci prima generaţie (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educaţională din anul şcolar 2026 – 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani. Ne aşteptăm la rezultate educaţionale semnificativ mai bune, naţionale şi internaţionale, care să se reflecte în performanţă/progres/reducerea analfabetismului funcţional şi a abandonului şcolar, nu mai târziu de 5 ani”, a conchis ministrul Educaţiei.