Metoda nigeriană. Cazurile Abubakar, Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu și alți clienți

La începutul acestui an, pe la jumătatea lunii ianuarie, la hotelul Trump din Washington se caza Atiku Abubakar și anturajul său. Candidat la alegerile prezidențiale din Nigeria și principal opozant al președintelui Buhari, Abubakar a angajat niște lobby-iști cu trecere pe lângă președintele Trump. Presa americană a ridicat din sprâncene. Ce caută Abubakar în SUA, parcă avea viza suspendată?

Postul public de radio din New York și-a amintit câteva detalii interesante. Nigerianul avea interdicție de intrare în SUA în ultimii zece ani din cauza unor scandaluri de corupție în care fusese implicat în calitate de vice-președinte al Nigeriei. De pildă, în casa unui congressman s-au găsit 90 de mii de dolari ascunși în frigider prin 2005. Ei bine, banii erau o presupusă mită primită de la Abubakar.

Apoi, un raport din 2010 al Senatului pe tema corupției i-a dedicat lui Abubakar și soției lui un întreg capitol. Raportul a descris în detaliu încercările celor doi de a transfera 40 de milioane de dolari, considerate ”fonduri suspecte”, în conturi offshore din Statele Unite în timp ce Abubakar ocupa funcția de vicepreședinte.

Abubakar n-a fost niciodată arestat sau pus sub acuzare, nici în Statele Unite, nici în Nigeria, și a negat că ar fi luat vreodată mită. Despre interdicția dreptului de a călători a spus că sunt ”dezinformări”.

Totuși, presa americană i-a găsit lui Abubakar un contract de lobby încheiat anul trecut cu Scott Mason, un fost consilier de campanie al președintelui Trump. Contractul arăta că Mason a făcut lobby în Congres, la Departamentul de Stat și la Consiliul Național de Securitate în ”chestiuni legate de viză”.

Partidul lui Abubakar a angajat, de asemenea, o altă firmă de lobby apropiată de Trump: Ballard Partners, condusă de unul dintre fundraiserii de top ai campaniei lui Trump. Ballard ar fi prestat servicii de advocacy pe tema ”relațiilor bilaterale dintre Nigeria și Statele Unite”.

În treacăt fie spus, firma de lobby Ballard a lucrat nu doar pentru partidul lui Abubakar, ci a fost angajată și de o apropiată a Elenei Udrea din Statele Unite, Nancy Georgescu. Soții Georgescu au plătit în iulie 190.000 de dolari în cadrul unui contract de lobby, obținut de G4Media.ro, pentru a dezbate în parlamentul american ”probleme de imigrație”. Nu e clar dacă adevăratul client era Udrea sau altcineva.

Ați recunoscut, desigur, în cazul Abubakar un mod de operare cunoscut. În țările cu democrații precare, ca să nu le zicem bananiere, politicienii încearcă să tragă pe sfoară alegătorii pozând în ceea nu ce nu sunt. Adică în politicieni respectabili, care se bat pe burtă cu mai-marii planetei.

Numai că nu este deloc așa. Ei vând în țară o poză cumpărată cu bani frumoși de la lobby-isti isteți care au făcut o afacere din nevoia unor politicieni compromiși de a-și curăța puțin imaginea în perioada electorală.

Vizionar, Dragnea a fost printre primii clienți ai pozelor aranjate pe zeci de mii de dolari de lobby-iștii americani. Cu ajutorul lui Elliot Broidy, alt fundraiser influent de pe lângă Trump, Dragnea a ajuns, în ciuda condamnării definitive în dosarul referendumul, la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump în ianuarie 2017. A reușit chiar să fure o poză cu el pe holul hotelului, făcută în viteză cu telefonul.

Dragnea s-a cazat strategic la hotelul lui Trump, cum aveau să o facă ulterior demnitari și lideri din Arabia Saudită, Kuwait, Bahrain, Malaezia sau Azerbaijan, cu toții crescând semnificativ profitul obținut de Trump Organization, administratorul hotelurilor.

Cu tot lobby-ul pus în mișcare de partid și cu a doua condamnare în primă instanță, Dragnea n-a avut norocul, poate nici banii, lui Abubakar. Americanii nu l-au mai primit în 2019 pe liderul PSD deși candidatului nigerian i-au ridicat interdicția de a intra în țară.

Tot pe bază de lobby a aterizat la sfârșitul lunii martie și premierul Viorica Dăncilă în Statele Unite. A prins și ea o poză cu vicepreședintele Mike Pence, cu care a schimbat două cuvinte într-un minut jumate. Nefiind o vizită cu caracter oficial, americanii i-au aranjat, totuși, din politețe față de parteneriatul strategic, o întâlnire la Departamentul de Stat. Victorie!

Dăncilă se poate lăuda acum cu câteva poze pe care le va putea vinde în campaniile electorale drept validarea ei ca politician și om de stat în marile cancelarii ale lumii, păcălind astfel publicul.

Călin Popescu Tăriceanu a reușit să tragă pe sfoară în prima fază presa românească, cu un comunicat pompos trimis miercuri dimineața de Senatul României care anunța o întâlnire la cel mai înalt nivel cu vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence.

Ce n-au reușit Dăncilă și Dragnea părea să fie obținut președintele Senatului. Succesul liderului ALDE ar fi fost cu atât mai surprinzător cu cât Tăriceanu a cerut în 2006 retragerea unilaterală a trupelor românești din Irak, un episod pe care americanii nu-l vor uita niciodată.

Fake news. Nici Tăriceanu n-a ajuns în Statele Unite invitat oficial, cum a lăsat să se înțeleagă, ci pe ușile deschise de lobby-isti. Azi știm exact prețul fotografiei cu vicepreședintele Pence: 50.000 de dolari, după cum rezultă din contractul de lobby publicat de G4Media.ro.

Și Tăriceanu va putea defila în campania pentru europarlamentare și cea pentru prezidențiale cu morga liderului validat de mai marii lumii. Și-a cumpărat și el, cu 50.000 de dolari, un set de fotografii numai bune de pus în albumul pentru fraierit alegătorii.

În realitate, Tăriceanu, la fel ca Dragnea, este un paria politic, izolat și alungat din propria familie politică. Nicio firmă de lobby din lume nu va putea îngropa acest adevăr crunt. Politicieni provinciali și fără simțul realității, liderii PSD și ALDE n-au realizat nici până azi că americanii le vor lua banii, așa cum i-au luat și lui Năstase în 2004, dar nu vor livra mai nimic.

Dacă unii politicieni disperați vor neapărat o poză scumpă, le-o vor oferi, dar asta nu-i va scăpa de justiție și nici nu-i va ajuta să câștige alegerile.

Dacă nu cred, să-l întrebe pe Abubakar, cel care a reușit să scape de interdicția de a intra în SUA și a angajat nu una, ci două firme de lobby apropiate de Trump în campania pentru președinția Nigeriei.

Abubakar a făcut câteva poze și lungi transmisii live pe Youtube din Hotelul Trump International din Washington. Pe 27 februarie, Atiku Abubakar a pierdut alegerile pentru funcția de președinte, pe care avea să le califice drept ”cele mai rele din istoria democratică a Nigeriei”.