Maduro sau Guaido? Armata e jucătorul principal în criza din Venezuela

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Armata venezueleană va avea cuvântul decisiv în rezolvarea crizei din țara sud-americană, felul în care se vor poziționa puternicii și influenții lideri militari de la Caracas față de Nicolas Maduro și Juan Guaido urmând, cel mai probabil, să hotărască ce se va întâmpla cu Venezuela în următoarea perioadă. Aceasta este concluzia majorității celor care urmăresc atent desfășurarea evenimentelor recente din țara sud-americană, unde președinția lui Maduro a fost contestată de noul lider al opoziției și preşedinte al Parlamentului venezuelean, care s-a autoproclamat „președinte în exercițiu“. Deocamdată, armata continuă să îl susțină pe liderul socialist, iar ministrul venezuelean al Apărării a denunțat o „lovitură de stat“ din partea lui Guaido. Cât va dura însă acest sprijin este deocamdată neclar. O schimbare a loialității armatei nu ar trebui exclusă, căci nu ar fi pentru prima dată când un regim nepopular din America Latină ajunge la coșul de gunoi al istoriei deoarece a pierdut susținerea șefilor militari. Care sunt însă șansele ca generalii să îl părăsească pe Maduro și să se pună la dispoziția opoziției de la Caracas?

Maduro si generalii loiali

De ani de zile, armata venezueleană beneficiază de o poziție avantajoasă. Continuând strategia mentorului său, socialistul Hugo Chavez, Maduro a oferit puteri sporite liderilor militari loiali. De când a preluat conducerea țării în 2013, Nicolas Maduro – care nu are experiență militară – și-a asigurat sprijinul șefilor armatei prin promovarea celor fideli în funcții de conducere, prin oferirea controlului asupra unor sectoare-cheie ale economiei și prin numirea unora dintre ei în funcții ministeriale. Potrivit celor de la organizatia Control Ciudadano, Chavez a acordat armatei 25% din posturile din executiv. Sub Maduro, această cifră a crescut la un moment dat până la 44%, aflându-se acum la 26%.

Nouă dintre cei 32 de miniștri ai lui Maduro provin din rândul armatei, care controlează și alte instituții puternice, între care compania petrolieră de stat PDVSA și temutele servicii de informații. Lista include, de asemenea, o rețea de televiziune care acționează ca un instrument de propagandă oficială, o bancă, un producător auto și o companie minieră, de petrol și gaze. Relatări ale presei independente indică faptul că lideri militari sunt implicați în șantajarea companiilor ce activează în extragerea aurului, în organizarea contrabandei cu petrol, vânzarea de arme și în traficul cu droguri sau de persoane.

O situatie descrisă și de Daniel Duquenal, un cunoscut blogger venezuelean, care a afirmat într-un interviu acordat G4Media.ro anul trecut că regimul lui Maduro este o dictatură narco-militară coruptă, care a provocat un dezastru umanitar în ţara sud-americană, unde statul la coadă şi căutarea de mâncare în gunoaie au devenit imagini obişnuite. Și alți analiști au declarat că regimul lui Maduro acționează mai degrabă ca o grupare de crimă organizată decât ca o dictatură militară autentică.

Conducerea armatei este așadar loială lui Maduro și se teme că își va pierde poziția și avantajele sau chiar că va ajunge în închisoare dacă îl trădează. Nu este de mirare că joi, într-o demonstrație publică de loialitate, ministrul Apărării, Vladimir Padrino, a apărut în fața jurnaliștilor înconjurat de mai mulți generali, declarându-și sprijinul necondiționat pentru Maduro și afirmând că Guaido a pus la cale, cu ajutorul americanilor, „un truc dezgustător“: „Alertez poporul din Venezuela că o lovitură de stat este condusă împotriva instituțiilor, a democrației, a Constituției, a președintelui Nicolas Maduro, președintele nostru legitim“. Beneficiind de susținerea acestora, liderul autoritar de la Caracas are astfel în mâna sa un as formidabil, care servește ambelor părți. Maduro se bazează pe armată și liderii acesteia se bazează pe el, ca să se îmbogățească și să evite posibile acuzații în cazul în care regimul va cădea în cele din urmă.

Eforturile opoziției

Apariția șefilor armatei în fața camerelor de luat vederi a fost făcută în contextul în care, de câteva zile, sute de mii de venezueleni demonstrează pe străzile din numeroase orașe, la chemarea noului lider al opoziției, charismaticul președinte al Parlamentului, Juan Guaido. Recunoscut deja drept lider interimar legitim al țării de către Statele Unite și alte cancelarii occidentale, Guaido are acum o misiune aparent imposibilă: să convingă armata să se alăture mișcării pe care o conduce și să îl înlăture de la putere pe Maduro.

De zeci de ani, forțele armate din Venezuela au acționat în mod tradițional ca arbitru al disputelor politice, deși, conform Constituției, ele „nu sunt în serviciul vreunei persoane sau al partizanatului politic“. Rolul armatei este așadar unul crucial, lucru recunoscut de altfel și de Juan Guaido, care a declarat în repetate rânduri că există trei sectoare publice esențiale pentru instalarea unui nou guvern: poporul, comunitatea internațională și armata. În acest context, analiștii au remarcat că Guaido a ales un moment simbolic pentru a se autoproclama miercuri „preşedintele în exerciţiu“ în faţa a mii de susţinători reuniţi la Caracas: în aceeași zi s-au împlinit 61 de ani de când armata l-a înlăturat de la putere pe dictatorul Marco Perez Jimenez, care a fugit în Republica Dominicană pe fondul tensiunilor în creștere la acea vreme și al demonstrațiilor de masă. Alegând această zi, Guaido a vrut cu certitudine să transmită un mesaj direct militarilor.

În plus, pentru a dovedi că recunoaște rolul important al fortelor armate în societatea venezueleană, el le-a cerut suporterilor lui să răspândească textul unei legi de amnistie care îi va ierta pe membrii armatei care cooperează pentru a restabili democrația în țară. Guaido a cerut, de asemenea, trupelor să permită intrarea în țară a ajutorului umanitar pe care Statele Unite s-au angajat să îl trimită și pe care el l-a aprobat în calitate de „președinte interimar“. „În zilele următoare, vă veți confrunta cu un test important“, a spus el într-un mesaj adresat soldatilor.

Analiștii au remarcat însă că armata căreia Guaido îi solicită sprijinul este mult diferită față de cea din trecut, căci Chavez și Maduro au făcut ca diferențele clare care existau între forțele armate, guvern și partidul politic aflat la guvernare să nu mai fie foarte evidente în acest moment. Politica lui Chavez a fost aceea de a face ca armata să sprijine partidul de guvernamânt. Maduro a adoptat aceeași tactică. În acest context, puțini comentatori se așteaptă ca liderii militari să renunțe peste noapte la Maduro și să se alăture opoziției de la Caracas.

Câteva scenarii posibile

Juan Guaido și mișcarea de opoziție pe care o conduce au așadar o sarcină dificilă ca să convingă forțele armate să abandoneze regimul corupt și tot mai izolat al lui Nicolas Maduro și să li se alăture. Declarația de loialitate a șefilor armatei față de Maduro a fost un moment dificil și frustrant pentru opoziție. Dar variante există. Pe un continent cunoscut pentru numeroasele sale dictaturi, lovituri de stat și intervenții străine, nimic nu este imposibil. Comentatorii cred că, pentru ca Guaido să aibă șansa de a câștiga sprijinul unor sectoare din armată, el va trebui să continue să atragă opinia publică de partea sa și să le dovedească ofițerilor militari sceptici că promisiunea sa de a acorda amnistie celor care se alătură schimbării democratice este sinceră. Să trecem în revistă câteva scenarii.

• Așa cum am văzut, este greu de crezut că liderii militari îl vor trăda pe Maduro. Cei mai mulți dintre ei sunt implicați în activitățile ilegale și în coruptia generalizată, astfel încât preferă să rămână fideli unui regim care îi protejează, decât să treacă în barca unuia în care riscă să fie acuzați și condamnați. Ar trebui ca Guaido să ia în calcul o aministie generală care să includă și faptele de corupție pentru ca generalii să ia în calcul sprijinirea unui guvern democratic.
• Una dintre variantele luate în calcul este și ca, în loc să militeze pentru o lovitură de stat „tradițională“, Guaido și opoziția să încerce să-i convingă pe ofițeri să-și țină pur și simplu trupele în cazarmă și să permită demonstrațiile antiguvernamentale până când Maduro va fi forțat să plece de la putere. Este și motivul pentru care Guaido a anunțat amnistia celor care se vor alătura mișcării democratice.
• Dacă conducerea armatei nu pare dispusă momentan să renunțe la Maduro, nu același lucru se poate spune despre ofițerii de rang inferior și soldații obișnuiți. Armata din Venezuela (o estimare a celor de la Newsweek vorbește de forțe armate de 515.000 de oameni, între care 130.000 de soldați în regim activ, 1,6 milioane membri ai miliției civile, Garda Națională, 696 de tancuri, 700 de vehicule blindate, 50 de nave, între care 3 fregate, 4 corvete și 2 submarine, precum și 280 de avioane, inclusiv 42 de avioane de luptă) a fost afectată și ea de criza economică, financiară și umanitară care a lovit țara. În ultimii ani, mii de soldați au demisionat, au dezertat ori s-au refugiat în strainătate, iar mulți dintre cei rămași au dificultăți majore să își asigure cele necesare traiului. Cei mai mulți dintre ei câstigă doar câțiva zeci de dolari pe lună, o sumă infimă și care nu este suficientă pentru a-și sustine familiile.

Diferite relatări indică faptul că soldații nu împărtăsesc aceeași loialitate pentru Maduro pe care o au șefii armatei și există șanse mari ca ei să nu răspundă ordinelor de a proteja regimul și de a ataca demonstranții. Nu puține sunt informațiile potrivit cărora revoltele militarilor se intensifică. În ultimii ani, zeci de militari ar fi fost închiși sub acuzația că au complotat împotriva guvernului. Lunea trecută, câteva zeci de membri ai Gărzii Naționale au preluat controlul asupra unui depozit de muniție din Caracas, însă revolta lor a fost înăbușită rapid. Soldații au postat videoclipuri online în care îi jurau loialitate liderului opoziției, aparent răspunzând la oferta sa de amnistie pentru cei care abandonează regimul autoritar al lui Maduro.

Anul trecut, 180 de soldați au fost arestați în urma unor acuzații de conspirație, iar mulți dintre ei au fost torturați, a afirmat Human Rights Watch. Doi generali sunt, de asemenea, printre cei condamnați la închisoare pentru o presupusă încercare de asasinat pe 4 august, când două drone au explodat lângă Maduro, în timpul unei parade militare.

Un semn al faptului că liderii armatei sunt conștienți că subordonații nu sunt complet loiali regimului lui Maduro este acela că armata nu a activat până în prezent protocolul de urgență cunoscut sub numele de „Planul Zamora“, care a fost folosit în timpul revoltelor populare anterioare și care oferă trupelor autoritatea de a reprima și controla demonstrațiile. Un fost general crede că aceasta ar putea fi o recunoaștere că militarii deziluzionați de situația actuală nu vor urma ordinele comandanților de reprimare a manifestanților.

În plus, așa cum au remarcat mulți analișți, deși miercurea trecută au avut loc confruntări între forțele de securitate și unii dintre demonstranții ce se adunaseră pentru a asculta discursul lui Guaido, violențele au fost limitate.

Carlos Peñaloza, fost șef al Statului Major al armatei venezuelene, care acum locuiește la Miami, a declarat că ține legătura cu ofițerii inferiori nemulțumiti și crede că numărul lor este suficient pentru a-l înlătura de la putere pe Maduro, cu sau fără susținerea comandanților militari din Venezuela . „Mulți maiori, locotenenți și coloneli și-au început cariera în timpul lui Chávez“, a spus el, adăugând că aceși ofițeri nu i-au jurat niciodată credință lui Maduro. „Ei au fost crescuți în democrație și doresc că ea să fie reinstalată“.

• Un sprijin important ar putea să vină din exterior, de la ofițeri venezueleni care au plecat din țară descurajați de situația economică dificilă. Există informații, difiuzate inclusiv de New York Times, potrivit cărora unii dintre aceștia plănuiesc să se întoarcă din Peru, Columbia și alte țări pentru a lua parte la o posibilă revoltă armată împotriva regimului lui Maduro. De altfel, comandanți militari rebeli ar fi purtat deja discuții cu oficiali din Administrația Trump privind îndepărtarea cu forța a liderului socialist. Actuala Casa Albă a adoptat o atitudine extrem de tranșantă față de dictatura socialistă din Venezuela.

Mulți membri activi din forțele armate ar fi dispuși, susțin diferite informații, să se alăture rebelilor, dar se tem de serviciile de informații, cunoscute pentru torturarea disidentilor (agenții cubanezi joacă un rol major în cadrul acestor servicii). Un fost oficial american a spus că acești ofițeri nemulțumiți, alături de mii de soldați care au părăsit Venezuela, ar putea reprezenta o provocare serioasă pentru Maduro dacă țările vecine conduse de guvernele de dreapta – cum ar fi Columbia și Brazilia – îi vor mobiliza sau le vor permite să se mobilizeze singure pe teritoriile lor.

Partea negativă a acestui scenariu este aceea că forțele armate ale Venezuelei se confruntă, în prezent, cu o situație dificilă în ceea ce privește capacitățile lor operaționale, cu niveluri scăzute de instruire, echipamente învechite, piese de schimb greu accesibile și lipsă de combustibil. Dacă ar avea loc o lovitură de stat la care vor lua parte și unități militare active, situația dezastruoasă în care se află ele ar avea un impact negativ asupra capacității lor reale de a prelua rapid controlul asupra unor instalații cheie, de a neutraliza forțele pro-guvernamentale și de a înființa un nou guvern într-o perioadă scurtă de timp.

• Impunerea unui embargo asupra petrolului venezuelean de către Statele Unite ar putea duce la dezertări în masă ale soldaților și la schimbarea atitudinii șefilor militari. Cele 500.000 de barili pe zi de petrol pe care Venezuela le trimite în Statele Unite sunt principala sursă de valută pentru guvernul de la Caracas și unul dintre principalele motive pentru care liderii armatei au rămas loiali lui Maduro. În cazul în care administrația de la Washington va tăia această sursă majoră de venit, comandantii forțelor militare vor suferi, căci Maduro nu va mai avea bani să îi plătească.
• Recunoașterea lui Guaido ca liderul legitim al țării de cât mai multe state ar putea și ea forța liderii armatei să renunțe la Maduro. În situația în care comunitatea internațională face front comun în jurul liderului opoziției, șefii militari vor avea o sarcină ingrată dacă continuă să îl susțină pe președintele socialist. Analiștii cred că de aceea e necesară o acțiune concentrată a comunității internaționale împotriva liderilor militari venezueleni care nu mai acționează ca militari profesioniști, ci ca instrumente ale unui regim corupt, similar mafiei.

Legitimitatea lui Maduro în exteriorul țării este deja redusă considerabil, iar acest lucru îi va afecta și pe șefii armatei. Foarte multe depind acum de ceea ce cred liderii militari că se va întâmpla în continuare și dacă Maduro poate supraviețui cu adevărat actualei crizei, în condițiile în care regimul nu mai are bani și legitimitatea necesară în confruntarea cu guvernul lui Guaido. Susținut deja de Statele Unite, Canada, țări din America Latină și tot mai multe state de pe glob, Guaido are o poziție tot mai întărită în Venezuela. Dacă el și mișcarea sa de opoziție vor reuși în final să atragă spijinul armatei, situația din Venezuela se va schimba radical, iar regimul Maduro va avea zilele numărate.

Foto: Nicolas Maduro / Facebook; Juan Guaido / Twitter; Maduro cu șefii armatei / captură video