Premierul Bolojan, interviu la Digi24: Lucrurile sunt stabile, dar nu e suficient ce am făcut pe reducerea de cheltuieli / Pe componenta de taxe nu mai trebuie să luăm măsuri, trebuie să le încasăm / Ne propunem pentru 2026 un deficit de sub 6,5% din PIB

Premierul Ilie Bolojan a acordat, luni seara, un interviu la Digi24, după ce Guvernul a publicat proiectul de rectificare bugetară. G4Media a transmis LIVE text cu principalele declarații.

Ilie Bolojan: 

Această rectificare care va fi aprobată miercuri sau joi asigură fluxurile de plăți pentru ca salariile și pensiile să fie plătite până la finalul anului.

O parte din suma pentru Ministerul Muncii e pentru plata către companiile din energie pentru plafonarea din anii trecuți.

Pe componentele de salarii pe câteva ministere au fost sume în plus.

La Ministerul Energiei e vorba pentru plăți restante sau plăți pe diferite programe. O parte e pentru co-finanțare la fonduri europene pe care trebuie să le absorbim până la finalul anului și să închidem programul PNRR.

La Programul Anghel Saligny au fost 9,9 miliarde. S-au alocat această suplimentare de 2 mld astfel încât facturile emise până în vară să poată fi achitate. Nu mai avem spații bugetare pentru a continua alte plăți pe Anghel Saligny.

Nu au fost luați bani de la investiții, ci au fost suplimentați banii pentru plăți pe astfel de programe.

Q: Deficitul bugetar pe primele opt luni de 4,54% din PIB față de 4,59% anul trecut. Au crescut degeaba taxele?

Anumite creșteri de salarii și pensii de anul trecut care au fost aplicate din primăvară sau din toamnă, anul acesta s-au aplicat de la începutul anului și s-au văzut suplimentar pe primele luni. La formarea bugetului pe 2025, conform discuțiilor de care am aflat, s-a făcut o estimare de scădere de cheltuieli de 5% pe componenta de salarii. Dar pentru că primele șase luni nu s-au luat aceste măsuri, ba s-au dat dispense, practic anvelopa de salarii a fost mai mare decât s-a estimat inițial.

Pentru a ne putea menține într-un echiliru bugetar, nu mai trebuie să creștem taxe, trebuie să le încasăm, dar trebuie să scădem în continuare cheltuielile de funcționare ale statului.

Q: Am văzut o preocupare ca aceste măsuri să fie definitive, nu pe termen scurt. Cu măsurile de pe acum, dacă coaliția nu mai e în stare să ia nicio decizie, se ajunge la 8,4%?

Cu măsurile de pțnă acum, dacă asigurăm disciplina bugetară, suntem în această cifră la finalul anului. Dar vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că e nevoie să scădem cheltuielile. Sunt încă instituții cu personal supradimensionat. Toate lucrurile trebuie inventariate și măsurile trebuie luate treptat.

Dar măsurile când se iau nu se văd imediat, durează 3-4 luni.

Și pachetul 2 de măsuri e contestat la CCR.

Toate aceste reduceri de cheltuieli se văd de anul viitor. Nu ne mai putem permite să cheltuiem ce nu avem.

Deficitul înseamnă 32 de miliarde de euro. România a cheltuit în acest an cu 32 mld euro mai mult decât a încasat. Asta înseamnă împrumuturi, dobânzi, mult mai puține investiții.

O parte din alocarea la Finanțe de la rectificare înseamnă plus 12 miliarde cu dobânzile. Dobânzile anul acesta ne costă pentru 50 miliarde lei, aproape autostrada Moldovei.

Creșterea datoriei României chiar dacă e mai mică față de alte țări europene, a fost înt-un ritm prea rapid.

Lucrurile sunt stabile, dar nu e suficient ce am făcut pe reducerea de cheltuieli.

Pe componenta de taxe nu mai trebuie să luăm măsuri, trebuie să le încasăm.

Toată lumea care are de plătit trebuie să înțeleagă că trebuie să contribuie cu aceste taxe.

Toate companiile să plătească impozite în România. E anormal să ai o cifră foarte mare de afaceri și să ai profituri foarte mici, într-un domeniu în care ratele de profit sunt mari. ANAF trebuie să facă controale.

Încasările de TVA mărit încă nu le vedem, pentru că se fac începând din septembrie.

În iulie și august am avut încasări suplimentare. E posibil să fie din activitate mai bună a ANAF, dar știind că vin majorări să se fi făcut anumite tranzacții la vechile taxe, care sunt normale.

E nevoie de 2-3 luni pentru a vedea efectele.

Luna octombrie va fi o lună în care vom putea evalua un prim efect al acestor măsuri. Octombrie – noiembrie.

Q: Cum ați convins Comisia Europeană să avem deficit de 8,4%?

Una dintre condiții e să fii credibil, să spui adevărul. Dacă îți asumi că faci ceva, să și faci și dacă nu reușești să atingi anumite obiective, să recunoști și să explici de ce nu poți.

Trebuie să luptăm probabil un an, doi să ne recâștigăm încrederea și trebuie să le spunem oamenilor adevărul.

Q: În 2026, dincolo de majorarea taxelor locale, aveți în vedere alte majorări?

Nu avem nici în dialogul cu Comisia, nici în coaliția propuneri de creșteri de alte taxe.

În 2026, efectele cumulate ale măsurilor ar trebui să fie de peste 2% din PIB. Ne propunem ca anul viitor să fim cu deficitul sub 6,5%, astfel încât să reducem treptat creditele, ca să avem spațiu pentru proiecte de investiții.

Q: Aveți aceeași percepție cu președintele Nicușor Dan că SRI a influențat deciziile?

Pentru toate lucrurile bune și rele care s-au întâmplat, toți cei care au fost pe anumite poziții au partea lor de responsabilitate. Ăsta e adevărul, nu putem fugi de acest lucru.

Fiecare are responsabilitatea lui care trebuie cântărită individual.

E evident că în acești ani România nu a performat la nivelul la care ar fi putut. Calitatea guvernării influențează posibilitățile de dezvoltare într-o țară. Faptul că suntem la marginea UE nu ne avantajează, dar avem vecini care au pornit la fel ca noi.

Înseamnă că ceva nu am făcut bine. Nu un guvern schimbă o țară, ci oamenii și companiile, dar guvernele creează un context.

Q: De acord ca șefii de servicii să fie din afara partidelor?

Nu partidele sunt problema, ci oamenii. Eu am lucrat cu mulți oameni și nu partidele au fost problema, ci oamenii. Poți să fii dintr-un partid și să fii un om serios. La fel și din zona privată.

Indiferent cine va fi propus la servicii, e nevoie de o propunere din partea dlui președinte și în același timp de asigurarea majorității parlamentare. În mod normal, partidele din coaliție ar tebui să asigure această majoritate.

Cu siguranță dl președinte va face un dialog pentru a se asigura un vot în Parlament.

Q: Reducerea cu 13.000 a angajaților din administrația locală. Cum se încheie disputa?

Această discuție care înseamnă pe lângă această reducere necesară, acest pachet conține multe lucruri care întăresc autonomia locală și autoritatea aleșilor locali de a face performanță, dar să aibă o responsabilitate mai mare și să știe că statul nu mai poate să le asigure banii pe care i-a asigurat până acum.

Cu excepția primăriilor din reședințele de județ, a CJ-urilor și a câtorva localități care au venituri mai mari, cum e Mioveni cu Dacia, celelalte peste 3000 de UAT-uri, acolo cea mai mare parte a fondurilor sunt cheltuieli cu personalul care sunt de la 70% până la 100%. Trebuie să faci reducerea cheltuielilor acolo unde e ponderea cea mai mare și la peste 90% din localități sunt cheltuielile de personal.

E anormal să ai primării cu număr mic de angajați, primarul nu și-a angajat toată rețeaua de susținători, rudele și avem primării din aceeași zonă de populație, care au personal dublu.

E anormal să vii să ceri bani de la Guvern pe care nu-i mai avem, în condițiile în care ai personal excendentar care nu se justifică, în timp ce sectorul privat are nevoie de angajați. O bună parte dacă și-ar căuta locuri de muncă în privat, cu siguranță și-ar găsi loc de muncă.

O reducere eficientă înseamnă o reducere efectivă de personal care se dovedește foarte clar că e în plus.

Asta e și o cheltuială care se reduce și pentru anii următori.

Singura formă rațională este asumarea de răspundere, dar nu trebuie exclusiv pe acest proiect. E și administrația centrală.

Vrem, nu vrem, următoarea concentrare trebuie și pe administrația centrală. Am încercat un proiect pilot la ANPC și am constatat că e un număr de personal supradimensionat care dacă se reduc nu este afectată deloc activitatea.

Nu o cifră e problema, ci de fiecare instituție, trebuie făcută o analiză. La unele instituții poate nu trebuie redus personalul, altele poate trebuie desființate. Sper să ajungem la o concluzie în luna octombrie.

Q: Faceți vreo vină autorității locale pentru tragedia de la spitalul din Iași?

Vreau să transmit încă o dată sentimentul de compasiune pentru aceste familii care și-au pierdut copiii.

În acești ani, în sistemul sanitar din România, sumele au crescut an de an. Cea mai mare creștered e bugete din ultimii zece ani din toate sectoarele e în sănătate. Avem acum 80 mld lei pe sănătate. DIn păcate, aceste investiții n-au fost dublate nici de calitatea serviciilor, nici de percepția pacienților și asta ține de organizarea sistemului.

Am propus în pachetul 2 un set de măsuri care să facă sistemul mai eficient și mai orientat către cetățeni.

Din ce am înțeles, în acest spital nu s-au respectat măsurile de igienă, de curățenie, nici DSP nu a făcut ceea ce a trebuit și asta trebuie să corectăm în sectorul sanitar: o responsabilitate mult mai mare.

Responsabilitatea directorilor, a șefilor de secții, a celor care trebuie să-i controleze din instituțiile de stat.

În Oradea toate spitalele sunt la primărie. Cu cea mai bună intenție, numești un manager. Din acel moment, responsabilitatea e a conducerii spitalului.

Dacă aveam un spital universitar, șeful de secție nu era numit de manager, ci de universitatea carea tutela spitalul. Nu exista o verticală.

În sistemele mari, dacă nu verifici zi de zi, lucrurile scapă de sub control.

Fiecare lucru care nu e făcut cu responsabilitate poate genera lucruri devastatoare.

Q: Directoarea spitalului a demisionat și redevine directorul de îngrijiri medicale. Nimeni nu pățește ceva?

Sincer, nu cred că e o măsură bună. Cel puțin până nu se stabilesc cât se poate de clar responsabilitățile e bine ca cei care sunt vizați să facă un pas în lateral.

Problemele țin și de mentalitate. Schimbările nu se fac de pe o zi pe alta.

Ca să îmbunătățești lucrurile într-un spital nu se schimbă dacă schimbi un șef, trebuie să schimbi practici: respectarea procedurilor, chiar duritate în anumite zone.

Trebuie să fie ca la armată. Dacă nu e ca la armată într-o sală de operații sau la UPU, omul nu mai e salvat.

Trebuie să facem acest lucru zi de zi, peste tot.

Q: Când vor fi alegeri pentru Primăria Capitalei?

Ar putea să fie până la finalul lunii noiembrie sau amânate pentru primăvară. Aici sunt niște puncte de vedere în coaliție. Guvernul ar putea să forțeze prin adoptarea unei hotărâri, dar consider că e bine să avem consens.

Cu cât se fac mai repede alegerile, cu atât mai bine. Provizoratele pe termen lung nu asigură performanța.

Q: Aveți vreo suspiciune privind prețul la energie?

Unul dintre lucrurile pe care trebuie să le facem ca țară este să ne asigurăm securitatea energetică. Aceasta este baza dezvoltării în anii următori. Pentru prime e o prioritate în perioada următoare.

La electricitate, avem câteva probleme de sistem pe care le-am neglijat în acești ani. Există o realitate diferită azi de cea de acum 40-50 de ani când a fost gândit sistemul nostru energetic.

În orele de prânz avem supraproducție de energie ieftină pe care o pierdem, iar seara avem supraconsum din importuri.

Datorită faptului că ne-am închis o parte din centrale care erau vechi, uzate, dar n-am pus nimic în loc, nu avem suficientă capacitate de producție.

Am minți să spunem că scădem facturile de pe o zi pe alta. Îți trebuie producție, trebuie să terminăm hidrocentralele. Pe diferite probleme de mediu, am lungit foarte mult finalizarea hidrocentralelor.

De anul viitor, în a doua jumătate, facturile ar trebui să scadă pentru că vor intra în funcțiune unități de stocare a energiei.