VIDEO Nicușor Dan, după summitul NATO: Urgența cea mai mare este să avem o încetare a focului în Ucraina. S-a discutat foarte mult și s-a făcut conexiunea cu Iranul: o intervenție de forță care descurajează un agresor

Președintele Nicușor Dan a susținut, miercuri, o conferință de presă la Haga, la finalul summitului NATO. G4Media a transmis LIVE declarațiile.

Nicușor Dan:

Declarația NATO reafirmă unitatea transaltlantică și continuarea prezenței americane în Europa.

Creșterea contribuției financiare, cheltuielile militare: s-a agreat ținta de 5% din PIB până în 2035.

Al treilea punct: acești bani trebuie transformați în capabilități militare.

Ultimul pounct: reafirmarea Rusiei ca pericol și sprijinului pentru Ucraina.

Am agreat cu câteva nuanțe, în special ca banii să ajungă să fie capabilități militare. Noi ne-am exprimat ca în cazul facilităților UE ne-am manifestat dorința ca și membrii NATO care nu sunt membri UE să poată să participe.

Am reafirmat din nou că regiunea Mării Negre este importantă.

Am refirmat angajamentul de a investi în facilități pentru a găzdui soldați aliați în România.

Am reafirmat sprijinul pentru Ucraina.

S-a discutat foarte mult de Ucraina, de conexiunea între crizele globale, faptul că Iranul a furnizat diferite tipuri de armament către Rusia, faptul că intervenția din ultimele săptămâni asupra capabilităților Iranului e o formă de descurajare militară pentru muți alții, inclusiv un semn pentru războiul din Ucraina. S-a discutat și despre războiul hibrid.

Răspunsuri la întrebări:

Au fost discuții pe 5% și pe 2035. România era gata să fie de acord cu 2032. Haideți să vedem cum reechilibrăm economia în următorul an și jumătate și apoi putem să vorbim despre ținte. 2035 e asumat.

Strategia la Marea Neagră: lucrul cel mai important nu este unde e un hub.

Pentru Marea Neagră e importantă chestiunea de securitate, inclusiv în perspectiva exploatărilor de gaze ale României, e importantă chestiunea de colaborare economică și în strategia europeană care s-a propus s-a mai adăugat o componentă de sustenabilitate de mediu.

Oportunitea pentru noi la Marea Neagră e Portul Constanța în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Există interes pentru că e amenințarea pe flancul estic și Marea Neagră e o componentă importantă.

Discuția cu Trump, ce v-ați spus? Doar chestiuni de politețe. Cu dl Rubio a fost mai… A urmărit alegerile din România și ne-a felicitat despre cum s-a terminat.

Ce ați discutat cu Macron? Am discutat mai mult aseară la cină, pentru că doi francofoni… Chestiuni legate de Consiliul European de mâine, dar nu chestiuni extrem de substanțiale.

Când vor intra în flota României avioanele F-16?

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării:

Astăzi o să semnez cu ministrul olandez Memorandum de înțelegere pentru a continua pregătirea la centrul pentru F-16 de la Fetești.

Sunt 18 avioane care vor intra în proprietatea statului român până la finalul anului pentru un preț modic, e o procedură tehnică care nu poate fi ocolită. Prețul modic: 1 euro.

Nicușor Dan:

Republica Moldova: Avem o anumită expertiză pe războiul hibrid – atacuri cibernetice și dezinformare. În măsura în care autoritățile din RM ne solicită ajutorul, îi vom ajuta.

Întâlnirea Comănescu – Lavrov: Domnia sa este secretarul unei organizații de cooperare la Marea Neagră ca persoană fizică, nu ca reprezentant al statului român și în această calitate s-a întâlnit cu una din țările, Federația Rusă, care este membră în organizație.

Discuția cu Trump. A fost depășită situația de criză în relația cu SUA? Cred că suntem pe un parcurs normal. Avem o colaborare militară, parteneriat strategic, companii americane în România, o relație pe ca care trebuie să o dezvoltăm.

Vi se reproșează că nu ați avut o poziție legate de evenimentele din justiție: numirea la ICCJ, numirile la CCR. Cum priviți aceste evenimente?

Confirm tot ce am spus până acum. Formarea Guvernului s-a terminat acum 2 zile, moment de la care a trebuit să vin aici și mâine la Bruxelles. Prefer să vorbesc de interferența mea cu justiția, după ce voi face niște lucruri concrete.

Pentru moment, paralel cu activitatea principală – formarea Guvernului și deficitul – am avut întâlniri cu mai mulți oameni din zona de justiție, care vor continua, pentru a înțelege ecosistemul și manierea constituționalîă în care să acționez.

Procedura de numire a președintelui ICCJ este în atribuția CSM: Președintele mai mult decât să asiste la ședințe nu are atribuții. Pe numirile la CCR, atribuții are Parlamentul. Numirea mea o s-o vedeți cam într-o săptămână.

Există un echilibru de putere între președinte, Parlament și Guvernul care este o creație a Parlamentului și prin atributele pe care le am ca președinte încerc să optimizez aceste lucruri care preocupă societatea. Optimizare înseamnă că pe anumite decizii comune, decizia nu e exclusiv la tine și atunci prioritizezi și o prioritate a fost obținerea unei majorități stabile și rezolvarea problemei deficitului.

Românii pot să înțeleagă că o persoană fără funcții juridice poate ajunge judecător la CCR?

Românii pot să înțeleagă că au ales un președinte pentru 5 ani, adică 60 de luni, din care au trecut o lună și ceva, pe care le-a folosit pentru deficit.

Ce compromisuri ați făcut?

Ce înseamnă compromis? Sunt multe nuanțe ale acestui cuvânt. Există un echilibru de putere, atribuții și o negociere între președinte și partide și nu tot timpul deciziile sunt la o singură persoană. Ăsta e farmecul democrației.

Cheltuielile pentru apărare: În acest an avem un buget și în acele 5 săptămâni de discuții pe buget, MApN nu a fost chemat să taie.

Comisia Europeană este gata să nu ia în considerare cheltuielile militare pentru deficit. Dar și fără acele cheltuieli noi tot suntem pe un deficit de 9% pe care trebuie să îl reducem la 3%.

Ucraina: Războiul e în curs și urgența cea mai mare este să avem o încetare a focului. S-a discutat foarte mult și s-a făcut conexiunea cu Iranul: o intervenție de forță care cumva descurajează un agresor.

Investițiile în apărare: Peste 2 luni se va defini programul SAFE al UE și trebuie să fim parte din ce se va decide și să avem o opțiune despre cât ne dorim să investim din acest program. S-a discutat despre cooperare în producerea de capabilități, pe de altă parte o coordonare pentru a ajunge la o interoperabilitate între echipamentele de care dispun statele membre UE și statele membre NATO. Și de aici dispun discuțiile tehnice inclusiv despre companii din SUA, UK, Turcia care au anumite tehnologii și cum pot ele să colaboreze cu companiile românești.

Companiile românești trebuie să fie adaptate la realitățile actuale. Cum anume, sunt probleme tehnice.

Despre numirile controversate din justiție. Cum veți începe să faceți reforma în justiție pe care ați promis-o cu aceste numiri?

Când am candidat la Primăria Capitalei, am spus că o să echilibrăm financiar primăria și că o să facem 50 km conductă pe an. A durat un an jumătate să reechilibrăm și 3 ani să ajungem să facem 50 km. E un ecosistem în care președintele are anumite atribuții pe care și le poate manifesta în timp și poate să ducă, să influențeze direcția pe care acest ecosistem o ia și vă asigur că parte importantă din energia mea va fi acolo. E un ecosistem cu niște legi, cu niște relații interpersonale care s-au creat. Să schimbi direcția în care el merge nu este ceva ce un președinte poate face imediat.

Meritocrația o să fie o evaluare pe care cetățenii României o s-o facă la finalul de 5 ani de mandat.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, participă, marţi şi miercuri, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care are loc la Haga, în Regatul Ţărilor de Jos.