Liderii europeni fac presiuni pentru a remodela UE la summitul de la Copenhaga, sub umbra agresivă a lui Putin / Izolarea lui Orban / „Este foarte dificil când președintele SUA, cel mai mare aliat din NATO, spune «nu ezitați să trageți asupra avioanelor ruse, dar nu știu dacă vă voi susține»”

Provocările lui Vladimir Putin și semi-detașarea lui Donald Trump obligă Uniunea Europeană să se transforme radical. Summitul de miercuri al liderilor UE va oferi cea mai clară dovadă că blocul așa cum era odată nu mai există, scrie Politico.

Amenințările belicoase care înconjoară reuniunea de la Copenhaga nu ar putea fi mai amenințătoare. Nu numai că avioanele de vânătoare rusești au zburat în spațiul aerian al NATO, determinându-i pe Trump și pe șefii UE să susțină public ideea doborârii lor, dar chiar aeroportul din capitala daneză, unde vor ateriza zeci de lideri și oficiali, a suferit perturbări majore săptămâna trecută din cauza unor drone misterioase descrise de Danemarca ca fiind un „atac hibrid”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, a insistat pentru o discuție fără precedent la summitul UE privind capacitățile militare ale Uniunii, depășind cu mult accentul tradițional al blocului asupra comerțului, politicilor antitrust și economiei. Printre opțiunile promovate se numără crearea unui „zid de drone”, un sistem care ar detecta, urmări și doborî dronele, precum și proiecte menite să asigure contracararea rapidă a avioanelor care intră în spațiul aerian european.

„Trimiterea avioanelor de vânătoare este sarcina NATO”, a declarat un înalt oficial al UE. „Sarcina UE este să fie pregătită să se afle în poziția necesară atunci când trebuie să răspundă – să-și îmbunătățească pregătirea și să dispună de instrumentele necesare pentru a putea reacționa la amenințări atunci când este nevoie, consolidând instrumentele și capacitățile comune în fața unei amenințări comune”.

Reuniunea este prima de la întâlnirea celor 27 de lideri ai UE la Bruxelles, în iunie. Cele trei luni care au trecut de atunci au oferit o scurtă rază de optimism după întâlnirea dintre Trump și Putin în Alaska – dar au revenit rapid la amenințări și comportamente și mai agresive decât înainte. Cu un al doilea summit planificat la Bruxelles la sfârșitul lunii octombrie, blocul dorește decizii concrete privind consolidarea apărării Europei și obținerea de fonduri pentru Ucraina.

Recunoașterea riscului reprezentat de Moscova este partea ușoară, iar modul de a răspunde în cadrul unei UE pline de priorități concurente este o altă problemă. Cel puțin, ei pot cădea de acord asupra unui principiu de bază: să nu facă nimic care să sporească probabilitatea unui război total.

„Provocarea pentru liderii europeni la Copenhaga este de a găsi un echilibru de descurajare cu o conducere rusă din ce în ce mai dispusă să-și asume riscuri, care să permită gestionarea eficientă a unor astfel de incidente, înainte ca acestea să degenereze într-o criză sau, eventual, într-un conflict”, a declarat Rafael Loss, expert în politica de apărare la think tank-ul European Council on Foreign Relations. „Este foarte dificil când președintele SUA, cel mai mare aliat din alianța NATO, spune «nu ezitați să trageți [asupra avioanelor ruse], dar nu știu dacă vă voi susține»”.

Și totuși, această fază mai periculoasă a politicii europene este presărată cu potențiale dezastre. În privat, oficialii guvernamentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la perspectiva unui „moment Franz Ferdinand”, în care o escaladare bruscă amenință să tragă continentul într-un conflict, precum asasinarea arhiducelui din 1914, care a declanșat Primul Război Mondial.

Polonia a mobilizat avioane de vânătoare și a închis temporar o parte din spațiul aerian polonez duminică, după un atac rus asupra Ucrainei care, potrivit președintelui țării, Volodimir Zelenski, a durat mai mult de 12 ore. În apelul său către Europa de a-și intensifica apărarea, Zelenski a avertizat că Kremlinul și-a îndreptat atenția chiar și dincolo de Ucraina.

„Putin nu va aștepta să-și termine războiul în Ucraina – va deschide o altă direcție”, a spus Zelenski. „Nimeni nu știe unde.”

Gata să cheltuiască

Dacă fundamentele apărării beneficiază de un consens general – chiar și în contextul unei Europe profund divizate politic între un centru în declin și o dreaptă populistă în ascensiune – modul de finanțare a măsurilor necesare pentru viitor provoacă tensiuni între lideri. Transformarea UE într-o putere globală eficientă costă bani, iar nu toate capitalele sunt de acord cu privire la cât ar trebui cheltuit, darămite cu privire la ce.

Liderii militari insistă că Europa se confruntă deja cu un război de intensitate redusă cu Rusia. Din punct de vedere istoric, spun ei, războaiele au fost câștigate doar cu ajutorul datoriei publice – iar un semnal că UE este gata să cheltuiască poate constitui o parte a descurajării.

Dar acordarea UE a unui buget mai mare pentru cheltuieli rareori a fost populară, și cu atât mai puțin acum, când liderii naționali au ajuns la guvernare pe baza retoricii anti-europene.

În timp ce chiar și țări prietenoase Kremlinului, precum Ungaria și Slovacia, au salutat fondurile suplimentare pentru arme, instruire și echipamente ca un impuls pentru economiile lor, altele, precum Spania, minimalizează riscul unui război, încercând să-și protejeze bugetele deja limitate. Țările de Jos, Suedia și Germania și-au exprimat în mod constant îngrijorarea cu privire la împrumuturile suplimentare pentru reînarmarea militară și ajutorul acordat Ucrainei.

Dar nimic nu concentrează atenția mai bine decât amenințarea unei invazii. Diplomații au declarat că speră ca amenințările crescânde să ajute la luarea unor decizii pe care anterior ar fi ezitat să le ia.

„Este un echilibru dificil, deoarece nu vrei să sperii oamenii, dar vrei ca liderii să fie suficient de conștienți de riscuri pentru a le lua în serios”, a declarat un diplomat implicat în discuțiile europene.

Izolarea lui Orbán

Timpul nu este de partea UE. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 23 de miliarde de dolari anul viitor, ceea ce înseamnă că guvernele au la dispoziție doar câteva luni pentru a furniza o sumă considerabilă de bani care să susțină efortul de război al Kievului.

Von der Leyen crede că a găsit răspunsul sub forma unui „împrumut de reparații” în valoare de 140 de miliarde de euro, finanțat din banii ruși sancționați. Banii ar proveni din activele rusești înghețate de UE de la începutul conflictului din Ucraina în 2022.

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán se opune planului UE de a confisca activele, dar Comisia consideră că a găsit o soluție juridică pentru a exclude Ungaria din procesul decizional. Liderii vor discuta planul miercuri și speră să ajungă la o decizie formală la cel de-al doilea summit de la sfârșitul lunii octombrie.

„Obiectivul [la Copenhaga] este de a obține suficient sprijin din partea altor țări pentru a-l izola pe Orbán”, a declarat un diplomat al UE. „Ne aflăm într-o zonă gri.”

Summitul de la Copenhaga reprezintă un alt pas în noul capitol al UE. Ceea ce nu s-a schimbat însă este modul în care blocul se luptă în continuare să ia inițiativa și faptul că opțiunile sale par limitate.

„Nu cred că există vreun interes în a-l confrunta pe Vladimir Putin, intrând într-un război armat de orice fel pentru a apăra «europenii socialiști»”, a declarat Max Bergmann, directorul Programului Europa, Rusia și Eurasia al think tank-ului Center for Strategic and International Studies din Washington. După ce a impus deja sancțiuni severe, Europa nu mai are niciun „glonț de argint” evident.