Din Moscova, cu ură: Cum unește Rusia extremiștii din Germania / Ce este etnopluralismul și de ce acest mediu este receptiv la propaganda Kremlinului

De la neonaziști la grupuri de stânga, Rusia exploatează suprapunerile ideologice și campaniile de dezinformare pentru a semăna haos, diviziune și nesiguranță în Germania, scrie Euronews.

La aproximativ o lună după atacul terorist condus de Hamas în Israel, la 7 octombrie 2023, în care au murit aproape 1.200 de persoane și peste 250 au fost luate ostatici, stele albastre ale lui David au început să apară pe zidurile din Paris.

La început, incidentele au fost considerate antisemite, dar anchetele ulterioare au sugerat că acestea făceau parte dintr-o campanie rusă de dezinformare.

Se spune că două cupluri din Moldova au pictat stelele pe pereții din capitala franceză, contra unei mici sume de bani, urmând instrucțiunile unei persoane din străinătate.

Intenția era mai degrabă de a crea confuzie și neîncredere decât de a transmite un mesaj explicit antisemit.

De la meme-uri cu Putin la sabotaj

Și în Germania, oamenii sunt angajați să efectueze sabotaje și spionaj la scară mică în numele unor actori străini.

Serviciul Federal de Informații (BND), Poliția Federală Criminală (BKA), Serviciul de Informații Intern (BfV) și Serviciul de Contrainformații Militare (MAD) consideră că Rusia se află în spatele recrutării așa-numiților „agenți de nivel inferior”.

Acești „agenți” sunt de obicei recrutați prin intermediul rețelelor sociale și plătiți cu sume mici pentru a îndeplini sarcini minore, cum ar fi fotografierea infrastructurii critice sau militare, comiterea de incendii sau pictarea de graffiti.

„Uneori sunt recrutați din motive ideologice”, a explicat analistul austriac în domeniul dezinformării, Dietmar Pichler.

„Ceea ce căutați sunt răspunsuri la următoarele întrebări: fac parte din vreun grup de socializare, au fost deja radicalizați? Sunt disperați?”, a declarat Pichler pentru Euronews.

„Aici, în Occident, există adesea persoane cărora le plac imaginile cu Putin sau care distribuie meme legate de acesta. Acestea sunt apoi contactate, cu scopul de a le atrage încet și de a le consolida”, a adăugat el.

Afilierea politică este în mare parte irelevantă, deoarece „Rusia susține toate mișcările extremiste din Germania și din întreaga Europă”, a declarat expertul în terorism Dr. Hans Jakob Schindler, șeful Proiectului de Combatere a Extremismului (CEP).

Pentru Rusia, nu contează dacă grupurile sunt de stânga, de dreapta sau islamiste – ceea ce contează este nivelul de perturbare pe care îl pot crea. Potrivit lui Schindler, scopul nu este neapărat acela de a provoca daune directe. În schimb, aceste rețele fac parte dintr-un război hibrid, răspândind diviziune și nesiguranță în întreaga societate.

De la neonaziști la stalinisti

În timp ce eforturile de sabotaj și spionaj ale Rusiei vizează în mod clar să dăuneze Ucrainei ca răspuns la sprijinul occidental acordat Kievului, campania sa mai amplă de război hibrid împotriva Occidentului are ca scop principal să semene haos, nesiguranță și diviziune.

Președintele agenției de informații interne (BfV), Sinan Selen, a declarat pentru RTL Nachtjournal Spezial că „acțiunile nu se limitează la persoane sau partide individuale”.

Cu toate acestea, Selen a adăugat: „ceea ce observăm este că aceste eforturi sunt deosebit de intense la marginea spectrului politic. Atât în stânga, cât și în dreapta, există încercări de a stabili contacte, în speranța că acestea vor avea succes”.

Cercetătorul în extremism dr. Johannes Kieß a declarat pentru Euronews că multe grupuri extremiste mențin legături ideologice cu Rusia. „Există încă curente de extremă dreapta care susțin opinii tradiționale anti-slave, așa cum făceau odinioară naziștii”, a spus Kieß.

Însă, în ultimele decenii, așa-numita Noua Dreaptă s-a schimbat. Accentul lor s-a mutat de la teoria rasială clasică către etnopluralism. Kieß a adăugat că Rusia a găsit un public receptiv în rândul acestor grupuri.

Etnopluralistii cred că fiecare grup „etnic” sau cultural are nevoie de propriul spațiu și identitate și că grupurile diferite ar trebui să rămână separate pentru a-și păstra „puritatea culturală”.

Legături cu Rusia

În cercetările sale privind extremismul de dreapta și alte mișcări antidemocratice, dr. Johannes Kieß a întâlnit în repetate rânduri dovezi ale existenței unor legături cu Rusia.

Acestea, a spus el, nu sunt suficient de puternice pentru a afirma că un anumit partid sau grup este controlat direct de Moscova, dar există suprapuneri clare și interese comune.

Un exemplu frapant, a adăugat el, este partidul Freie Sachsen. „Este bine cunoscut faptul că liderul partidului are legături de lungă durată cu Rusia”, a declarat Kieß pentru Euronews.

„A studiat acolo, a călătorit regulat, a menținut contacte și a reprezentat chiar companii rusești în calitate de avocat în Germania. Dar nu există dovezi că ar fi primit bani din Rusia pentru a construi Freie Sachsen”, a explicat el.

„Totuși, aceste legături există, iar strategiile sunt foarte similare. De exemplu, o delegație a Freie Sachsen a vizitat Rusia înainte de escaladarea războiului. Și în timpul așa-numitei crize a refugiaților după 2015, conturile false rusești și campaniile online – în special în rețelele de limbă rusă din Germania – au contribuit la inflamarea tensiunilor. Nu este nimic nou: putem urmări influența rusă în acest domeniu încă din 2015 sau 2016”, a explicat el.

Potrivit lui Kieß, există un element ideologic mai larg în joc: respingerea modernității, a societății moderne și a tot ceea ce este asociat cu aceasta – de la feminism la democrația liberală. În această viziune asupra lumii, Rusia este văzută ca „contrapondere” la Occidentul modern și la Statele Unite.

Grupurile extremiste de stânga, în schimb, resping NATO și SUA din motive diferite, considerându-le „puteri imperialiste” responsabile – alături de capitalism – pentru inegalitatea globală.

Pentru mulți extremiști, Rusia devine alternativa naturală. „Se observă chiar și neo-nazisti care își exprimă solidaritatea cu Palestina, susținând că poporul palestinian are, de asemenea, dreptul la autodeterminare – în conformitate cu gândirea lor etnopluralistă”, a spus Kieß.

„Este parțial o provocare – o modalitate de a se răzbuna pe stânga – dar dezvăluie și o ostilitate clară față de Israel, statul evreu. Aceste idei se suprapun și se contopesc foarte repede.”

Propaganda rusă devine roșie

Un exemplu în acest sens este canalul media Redfish, care se prezenta ca o platformă de știri de stânga. Potrivit unei investigații Vice din martie 2022, acesta era de fapt un proiect de propagandă al Kremlinului, descris ca o filială a companiei ruse controlate de stat Ruptly GmbH.

Redfish viza publicul de stânga și progresist, folosind probleme reale, precum rasismul și colonialismul, pentru a înveli narațiunile pro-ruse într-o formă mai credibilă. În 2023, a anunțat că a fost nevoit să se închidă, dar a apărut rapid un succesor sub numele de Red.

Ministerul de Externe al Germaniei a confirmat în iunie că Rusia folosea din nou noul canal de comunicare ca parte a unei campanii de dezinformare menite să divizeze societatea germană.

Până la închiderea sa în luna mai a acestui an, Red era condusă de firma turcă de media AFA Medya, al cărei fondator, Hüseyin Doğru, se află deja pe lista sancțiunilor UE pentru legăturile sale cu Rusia. Ambii sunt acuzați că au încercat să submineze procesul democratic din Germania.

Pe site-ul său web, Red a publicat o declarație în care critica închiderea sa și nega că ar fi fost o continuare a proiectului Redfish al Russia Today sau că ar fi încurajat protestele pro-palestiniene în Germania.

În schimb, s-a descris ca „un canal independent, anticolonialist, care relatează despre Palestina și împotriva imperialismului”.

Potrivit lui Kieß, antisemitismul din anumite părți ale stângii poartă încă amprenta stalinismului. În anii 1950, Stalin a răspândit o propagandă antisemită virulentă – iar urmele acestei ideologii s-au infiltrat de atunci în unele mișcări de stânga din Europa de Vest.

„În cele din urmă, atât extrema dreaptă, cât și extrema stângă tind să împărtășească o mentalitate centrată pe „popor” versus „elite”. Acest tip de gândire populistă conține elemente care, din punct de vedere structural, sunt strâns legate de antisemitism”, a afirmat cercetătorul în extremism Kieß.

Acest amestec de mișcări politice cu simpatii pro-ruse este foarte susceptibil la propaganda Kremlinului și face parte din strategia mai largă a Rusiei de război hibrid. În acest fel, Moscova a reușit să destabilizeze Occidentul cu o serie de provocări mici, dar persistente.