„Legea fugarilor”, propusă în urmă cu zece luni de Ministerul Justiției, a primit aviz negativ de la CSM, pentru că nu pot fi restrânse „în masă” drepturi ale unor cetățeni, anunță Cătălin Predoiu după condamnarea baronului Arsene, dat în urmărire 

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, luni, că proiectul de lege privind fugarii de condamnări, propus de minister a primit aviza negativ de la CSM, pentru că trebuie puse în balanță și drepturile și libertățile cetățenești.

Predoiu a declarat că justiția română pronunță decizii de condamnare în dosare de corupție, „există o ripostă, un răspuns ferm al justiției din România la fenomenul corupției”.

„Dar unii folosesc jurisdicții străine, profită de portițe din legislația unor state, inclusiv state UE pentru a se pune la adăpost față de deciziile de condamnare. A existat o reacție a Ministerului Justiției de-a lungul timpului. Au fost câțiva miniștri, între care și dna Birchall, și Stelian Ion și eu, care au reacționat cu privire la aceste portițe legale. Unele s-au închis, există cel puțin un stat care și-a modificat legislația”, a precizat Predoiu.

Cătălin Predoiu a făcut precizări și în legătură cu proiectul propus de Ministerul Justiției în urmă cu zece luni, așa numita „legea fugarilor”, anunțând că a primit aviz negativ de la CSM.

„În privința legislației de la noi, trebuie puse în balanță, după cum spun chiar experții și din MJ și din CSM, și drepturile și libertățile cetățenești. Problema care se pune este dacă pentru cei câțiva care refuză să se conformeze hotărârilor instanțelor noastre putem să restrângem în masă drepturi ale unor cetățeni care nu fug de decizie chiar și atunci când sunt condamnați. Un prim răspuns la inițiativa MJ din 2022 a fost dat de CSM, care a ridicat semne de întrebare și a emis un punct de vedere negativ. Nu înseamnă că această reflecție trebuie să înceteze. Dimpotrivă, ea trebuie continuată, pentru că mai sunt cazuri izolate în care sunt condamnați penal care se sustrag în mod voit executării hotărârilor judecătorești. Acest demers trebuie dus până la capăt și dacă sunt imperfecțiuni ale legislației propuse, ele trebuie și înlăturate”, a afirmat ministrul Justiției.

„Al treilea punct de vedere e întărirea cooperării judiciare. Astfel de cazuri nu sunt doar în România (…) În UE, aceste proceduri judiciare sunt desfășurate de la instanță la instanță. Nu Ministerul Justiției, ci instanțele sunt învestite să procedeze la extrădări și să se pună în mișcare aceste proceduri, și ele sunt puse în mișcare. Mai devreme sau mai târziu mulți din acești fugari dau socoteală și execută pedepsele și sper să fie cazul și în această speță care a fost adusă în atenție în ultimele zile”, a mai declarat Predoiu.

Context. Ionel Arsene, baronul PSD de Neamț, a fost condamnat vineri la 6 ani și 8 luni cu executare de Curtea de Apel Brașov într-un dosar de corupție. Ionel Arsene ar fi plecat din țară pe 4 martie, cu avionul, la Roma, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro.

În mai 2022, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de lege potrivit căruia persoanele condamnate definitiv la închisoare și care nu se predau autorităților în termen de 7 zile vor fi acuzate de evadare, urmând ca pedeapsa pentru această infracțiune să se adauge la pedeapsă inițială. Detalii aici.

Citește și Ionel Arsene, dat în urmărire națională / Baronul PSD de Neamț a fost condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare / Arsene ar fi plecat în Italia – Surse