Kazahstan, criză cauzată de Bitcoin / Țările care adăpostesc firme care ”minează” criptomonede se confruntă cu probleme legate de energie / Urmează Kosovo

În țara lovită de revolte stradale, 88.000 de companii care se ocupă de minarea criptomenedelor s-au mutat în urmă cu câteva luni. Aceste activități, în întreaga lume, necesită un consum de energie egal cu cel al Poloniei, ori Argentinei, scrie Corriere della Sera.

Revoltele violente de stradă care au cuprins Kazahstanul au fost declanșate în primul rând de creșterea prețurilor la GPL și benzină, care, în consecință, a avut efecte asupra tuturor prețurilor de consum.

Dar în spatele acestei răbufniri se află o cauză puțin mai îndepărtată: aterizarea în Kazahstan a zeci de mii de companii care se ocupă de minarea criptomonedelor.

Aceste activități au un impact energetic foarte mare și acest lucru poate să fi contribuit la creșterea prețurilor la hidrocarburi, liberalizate de guvernul kazah începând cu 2022.

Alte țări se confruntă cu probleme similare: Kosovo și Iran, de exemplu, țări care au suspendat toate tranzacțiile cu bitcoin în urma crizei energetice care provoacă zeci de pene de curent. Aceleași probleme au apărut și în diverse regiuni ale Chinei, însă regimul comunist le-a rezolvat.

În cursul anului 2021, conform unui calcul realizat de Financial Times, aproximativ 88.000 de companii care se ocupau de Bitcoin și Ethereum s-au mutat în Kazahstan, venind în principal din China, atrase de costurile reduse ale energiei.

Relocarea masivă a determinat o creștere cu 8% a cererii de energie într-un an, situație care a pus în criză rețeaua de distribuție a țării, provocând întreruperi repetate.

Guvernul a încercat să intervină prin impozitarea activităților companiilor care minează criptomonede, multe dintre ele fiind acuzate că lucrează ilegal. Cererea puternică de kilowați a împins, pe de altă parte, prețurile la hidrocarburi, declanșând spirala violenței care a explodat la începutul anului în principalele orașe din Kazahstan.

Dar de ce tranzacțiile cu bitcoin au un impact atât de mare asupra facturilor de energie electrică ale țărilor? Pentru a „mina” bitcoinii introduși pe piață este necesar să punem la lucru multe calculatoare care procesează continuu algoritmi extrem de complicați.

Sunt necesare foarte multe calcule și acestea sunt cele care generează activități „intensive energetice”.

O companie care se ocupă de moneda virtuală este de fapt un mare depozit în care funcționează simultan sute de calculatoare și tot atâtea ventilatoare care trebuie să le răcească. Un studiu al Centrului pentru finanțe alternative de la Universitatea Cambridge a calculat că „universul” Bitcoin necesită un consum de 121 terawatt-oră pe an, egal cu nevoile energetice ale unor națiuni precum Polonia sau Argentina.

Agenția Internațională pentru Energie, la rândul său, calculează că toate acestea implică producția a 36 de milioane de tone de CO2, deoarece rețelele sunt adesea alimentate de centrale pe cărbune sau pe gaz.

Din 8 ianuarie 2022, valoarea bitcoinului era la puțin sub 37.000 de euro, dar viitorul acestui sistem de plată este pus sub semnul întrebării fie de lipsa de transparență, fie de sustenabilitatea sa de mediu la fel de slabă.

Însă nu numai Kazahstanul se luptă cu această problemă. China a recunoscut de mult acest lucru: întreruperile de curent suferite în unele regiuni în 2021 ar fi fost cauzate tocmai de activitățile de „minare” și din acest motiv multe companii s-au mutat în Kazahstanul vecin. Din același motiv, începând din iunie 2021, Iranul a propus să oprească activitatea fabricilor de Bitcoin, iar exemplul a fost urmat în urmă cu trei zile de prima țară europeană, Kosovo, la rândul său chinuită de întreruperi continue de curent.

sursa foto: Unsplash