Israelul se întoarce la urne, a doua oară în cinci luni

Parlamentul israelian a votat propria sa dizolvare miercuri seară cu mai puțin de două luni după ce a fost ales și alegătorii vor fi chemați din nou la urne pe 17 septembrie, scenariu inedit în istoria țării, se arată într-o analiză a publicației belgiene Le Vif, preluată de Rador.

La finalul psihodramei care s-a prelungit până la miezul nopții într-o tensiune tot mai mare, Parlamentul (Knesset) a votat noi alegeri la a doua și a treia lectură cu 74 de voturi pentru și 45 împotrivă, la inițiativa partidului Likud al prim-ministrului Benjamin Netanyahu.

Este totuși un eșec pentru dl Netanyahu, la putere fără întrerupere din 2009 și de 13 ani în total, socotind un precedent mandat, între 1996 și 1999.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Viitorul acestei figuri dominante până într-atât încât să pară imbatabilă, dar astăzi amenințată să fie inculpată pentru corupție, ar trebui să fie din nou în centrul viitoarei campanii.

Această evoluție fără precedent rezultă din incapacitatea dlui Netanyahu să formeze o coaliție de guvernare cu partidele de dreapta ajunse în frunte la alegerile legislative din 9 aprilie. Dl Netanyahu, 69 de ani, a preferat să provoace noi alegeri decât să-l vadă pe președintele Reuven Rivlin dând altcuiva șansa de a aduna o majoritate de guvernare cu Knessetul existent.

În opinia adversarilor săi, dl Netanyahu ar fi putut să se retragă, dar nu este interesat decât de supraviețuirea sa politică. El se agață de post pentru a determina votarea unor legi care să-l protejeze de urmărirea penală, îl acuză ei.

Anunțarea noilor alegeri are repecusiuni nu numai în Israel. Ea pune problema prezentării de către administrația Trump a planului său pentru rezolvarea conflictului israelo-palestinian, așteptat de luni de zile.

Chestiune de principiu

Donald Trump, care și-a înmulțit favorurile față de Israel și de dl Netanyahu de la venirea sa la președinție, s-a implicat luni în criza israeliană aducându-și sprijinul pentru prim-ministru. Și ginerele dlui Trump, Jared Kushner, a venit la Ierusalim miercuri seară, în plină agitație internă, pentru a discuta despre inițiativa diplomatică al cărei creier este.

Dl Netanyahu avea timp până la miezul nopții (21H00 GMT) să adune într-o coaliție de guvernare majoritatea teoretică de 65 de mandate apărută după alegerile din aprilie.

Printre acestea: cele cinci mandate parlamentare ale partidului laic și naționalist Israel Beiteinou și cele 16 ale celor două partide ultraortodoxe reprezentându-i pe cei circa 10% dintre israelieni care respectă riguros regulile iudaismului.

Dl Netanyahu, marele strateg care triumfa în noaptea din 9 aprilie nu a reușit să depășească vechiul antagonism dintre laici naționaliști și ultraortodocși, pe subiectul  social care rezistă în timp: scutirea de serviciul militar de care beneficiază zeci de mii de studenți de la școlile talmudice.

Într-o țară în care toți, fără excepție, sunt supuși serviciului militar obligatoriu, acest regim de favoare este perceput ca o nedreptate.

Pe această temă, dl Netanyahu s-a lovit de un zid în persoana lui Avigdor Lieberman, șeful Israel Beiteinou, personalitate eminentă printre sutele de mii de israelieni originari din fostul URSS, care a condus biroul prim-ministrului Netanyahu în 1996-97 și era încă ministru al apărării în 2018.

Dl Lieberman n-a renunțat: el nu va participa la guvernare decât contra unui angajament votat așa cum l-a propus el când era ministru al apărării, o lege care să anuleze scutirea sistematică a ultraortodocsilor. “Chestiune de principiu” și refuz de a participa la un guvern subordonat legii evreiești, nu a încetat el să repete.

Situație regretabilă

Dl Netanyahu a încercat o propunere de ultim moment pentru a rezolva problema. Zadarnic.

Toată lumea și-a pasat greșeala acestui fiasco. “Incredibil, kafkian”, s-a sufocat dl Netanyahu. „Lieberman nu avea nicio intenție să ajungă la un acord, el voia pur și simplu să dărâme guvernul. Lieberman aparține de acum stângii”, a susținut el.

“S-au folosit cinic de legea privind servicul militar pentru a semăna confuzie în spiritul publicului, a incita la ură împotriva ultraortodocsilor și a castiga puncte”, s-a indignat liderul ultraorthodox Yaakov Litzman.

“Singurul răspunzător pentru faptul că Israelul trebuie să voteze din nou este Likudul”, a răspuns dl Lieberman pe Facebook după vot.

Se ridică voci pentru a denunța risipa de bani și de energie politică pe care o vor constitui noile alegeri.

Un reprezentant al ministerului de Finanțe citat în presă a vorbit despre o sumă de cel puțin 475 de milioane de shekeli (117 milioane de euro) pentru dizolvare și scrutin. Se va adăuga pierderea generată de pierderea unei zile de muncă – în Israel nu se muncește în zilele în care se votează.

Dl Netanyahu este amenințat cu inculparea în trei cazuri de corupție. El își clamează nevinovăția și denunță “vânătoarea de vrăjitoare”.

Traducere: Gabriela Sîrbu / Rador