G4Media.ro

Își pierde Germania rolul de lider al UE din cauza politicii față…

Sursa foto: Kremlin.ru

Își pierde Germania rolul de lider al UE din cauza politicii față de Rusia? Comentariu Deutsche Welle

Cel târziu de la începutul războiului, Germania a suferit de o gravă lipsă de credibilitate în fața partenerilor săi, care au perceput-o ca prietenă a Moscovei. Acest lucru ar putea schimba echilibrul de putere în UE, arată Christoph Hasselbach într-o analiză pentru Deutsche Welle.

Anul trecut, mandatul de cancelar al Angelei Merkel se apropia de sfârșit. La despărțirea de ea, tovarășii politici s-au întrecut în ode, numind-o pe Merkel ”cel mai important lider din UE și unul dintre cei mai importanți din Occident”. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a spus despre fosta cancelară că reprezintă ”un monument” și o ”incandescentă lumină a proiectului nostru european”.

Însă Merkel este persoana care, în cei 16 ani de guvernare, a contribuit la împiedicarea aderării Ucrainei la NATO și a aprobat gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică, din Rusia în Germania, la scurt timp după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea. Nimic din toate acestea nu au fost de interes la ieșirea din scena politică a Angelei Merkel.

O lume diferită

La 24 februarie anul acesta, ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat: „Ne-am trezit într-o lume diferită”. Invazia Rusiei în Ucraina a dat peste cap nu numai ordinea postbelică a Europei, ci și evaluarea Germaniei cu privire la politica sa față de Rusia. La începutul lunii aprilie, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a invitat-o pe Merkel în suburbia Kievului pentru a vedea „la ce a dus politica de concesii către Rusia timp de 14 ani” – evident cu referire la imaginile cu cadavrele din Bucea.

Recent, autorul ucrainean Andrei Kurkov a declarat pentru Deutsche Welle că simte „o mulțime de emoții antigermane” în țară. „Angela Merkel este numită în mod deschis vinovată.”

Acuzații vin și din Polonia și din statele baltice iar ele nu sunt îndreptate doar împotriva lui Merkel, ci mai degrabă împotriva unei întregi generații de politicieni germani care spun că au văzut în schimburile comerciale un instrument ce poate schimba în bine Rusia. Fostul ministru german de externe și actualul președinte federal Frank-Walter Steinmeier a recunoscut că a făcut „greșeli de judecată” care au știrbit grav credibilitatea Germaniei.

Atât în Germania, cât și în străinătate, de-a dreptul scandalos este considerat rolul colegului său de partid social-democrat, Gerhard Schröder, care nu dorește să se dezică de Putin.

Este reală „schimbarea vremurilor”?

La începutul războiului, cancelarul Olaf Scholz proclama în Bundestag „schimbarea vremurilor”, subliniind că guvernul german și-a învățat lecția. Pe de altă parte, același Scholz a avertizat asupra unui al treilea război mondial, a ezitat cu livrările de arme către Ucraina și cu un boicot energetic extins împotriva Rusiei. Prin urmare, nu toată lumea crede în „schimbarea vremurilor”. De pildă, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat pe Scholz că blochează în continuare sancțiuni mai severe împotriva Rusiei.

Există și alte semne care arată cât de mult prestigiu a pierdut Germania. La începutul lunii aprilie, oamenii au protestat în fața ambasadei germane din Vilnius, Lituania, față de eșecul Berlinului de a susține un embargo total asupra petrolului și gazelor din Rusia. Statele baltice au fost întotdeauna deosebit de suspicioase față de relațiile strânse ale Germaniei cu Kremlinul, temându-se că ele însele pot deveni următoarele victime ale lui Vladimir Putin.

Ziarul ceh „Lidove noviny” a scris săptămâna aceasta că Scholz este un personaj mai degrabă ”defensiv”. În ceea ce privește problema livrărilor de arme, cancelarul este omul lui ”da, dar stai nițel”, remarcându-se prin lipsa abilității de a comunica limpede și prin opinii oscilante.

Conducta de gaze naturale Nord Stream 2 ocolește țările de tranzit

Circumspecția lui Scholz nu a fost de niciun folos, nici măcar la Moscova, crede cercetătorul Volker Weichsel, specialist în Europa de Est: „Presupunerea că așa-numita cumpătare germană ar avea efecte pozitive asupra percepției Republicii Federale în Rusia este greșită. Dimpotrivă, propaganda Moscovei obișnuia să prezinte Germania într-un mod exagerat ca pe un prieten, iar acum, într-un mod la fel de exagerat, ca pe un inamic”.

Neîncrederea în Berlin

Henning Hoff, de la Consiliul German pentru Relații Externe, identifică „neîncredere” în special în rândul balticilor și polonezilor, care se tem că Berlinul vrea să negocieze cu Moscova „peste capetele tuturor”, fapt care amintește de Pactul Hitler-Stalin din 1939, prin care cei doi dictatori și-au împărțit Europa de Est între ei și a cărui amintire este încă vie în această regiune.

Ezitările guvernului german cu privire la livrările de arme, embargoul energetic și problema viitoarei aderări a Ucrainei la UE nu sunt bine primite de ceilalți europeni, spune pentru DW Weichsel, cercetător în domeniul Europei de Est: „Din partea Germaniei se așteaptă să dea dovadă de leadership în Uniunea Europeană. Dar, indiferent la ce aspecte ale politicii privind Rusia și Ucraina ne uităm, guvernul german a acționat întotdeauna tardiv și numai sub presiune externă”.

Vorbind despre livrarea de arme, Andri Melnik, ambasadorul ucrainean în Germania, și-a exprimat chiar suspiciunea că „șeful guvernului nu vrea să le livreze”. „Ai putea avea impresia că se așteaptă o încetare a focului, moment în care presiunea asupra Germaniei va slăbi și nu va mai fi nevoie de hotărâri curajoase”.

Schimbarea de imagine a Germaniei este evidentă și într-un domeniu complet diferit. Niciodată concursul Eurovision nu a fost atât de politic precum anul acesta. Conform așteptărilor, publicul a acordat cele mai bune note pentru piesa ucraineană. Însă și faptul că Germaniei i-a revenit ultimul loc probabil că are tot o conotație politică. (Cu puține excepții, în ultimii ani reprezentanții Germaniei s-au clasat pe ultimele locuri la Eurovision, n.r).

Niciun transfer de putere la Paris

Însă diminuarea influenței germane poate avantaja alte puteri europene. Un indiciu în acest sens a fost oferit marți de președintele Zelenski, în urma conversațiilor telefonice pe care le-a purtat atât cu Olaf Scholz, cât și cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Despre conversația cu Scholz, Zelenski a precizat că a fost „destul de productivă”, în timp ce convorbirea cu Macron s-a dovedit a fi „substanțială și lungă”. În centrul atenției s-a aflat, între altele, dorința Ucrainei de a adera rapid la UE.

Cu toate acestea, Henning Hoff nu crede că Emmanuel Macron este pe cale să devină noua figură conducătoare în Europa. „Franța însăși este privită cu o mare neîncredere după ce Macron a căutat un ”dialog strategic” cu Putin începând din 2019, fără o consultare prealabilă cu Europa Centrală și de Est”. În general, spune analistul, politica europeană privind Rusia nu poate fi lăsată în seama Germaniei și/sau a Franței. Europenii din Europa Centrală și de Est, în special balticii și polonezii, trebuie să aibă un cuvânt de spus, subliniază el.

Ce ar trebui să facă acum Germania

Weichsel vede trei lucruri pe care Germania ar trebui să le întreprindă în clipa de față pentru a-și recâștiga prestigiul: „Să sprijine cu toată puterea cererea Ucrainei pentru statutul de candidat la UE, să susțină în mod consecvent Ucraina în apărarea sa și, în cele din urmă, să își asume sarcina herculeană de redresare energetică rapidă și de succes”.

Făcând aluzie la politica de apropiere a cancelarului Willy Brandt din anii ’70, Hoff recomandă un fel de nouă Ostpolitik. Aceasta ar trebui „să fie îndreptată mai întâi către vecinii apropiați ai Germaniei și partenerii din UE/NATO și abia într-o a doua etapă către o Rusie post-Putin, care sperăm că va fi în curând post-Putin. Pe scurt, încrederea poate fi recâștigată doar printr-o europenizare autentică a politicii rusești”.

„Societatea germană a crezut timp de 70 de ani că poate elimina războiul din lume dacă nu va mai deveni niciodată agresor. Ideea că altcineva ar putea fi agresorul și că trebuie să te grăbești în mod concret să vii în ajutorul unei victime cu arme și nu doar să te scuzi pentru propriile fapte din trecut – acestea erau lucruri de neconceput pentru o mare parte a societății germane. Iar regândirea abia acum începe”, a mai spus expertul pentru DW. (Sursa foto: Kremlin.ru).


Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

4 comentarii

  1. Lucrurile astea trebuiau spuse si repetate pentru ca Scholz sa nu-si mai taraie picioarele.
    In plus:
    -Merkel a inchis si centralele nucleare, adancind dependenta de Putin.
    -tot ea (si Sarkozi) s-au opus aderarii Ucrainei la NATO acum multi ani, care ar fi facut imposibil razboiul actual
    -nu invazia din februarie ar fi trebui sa-i trezeasca pe nemti ci razboiul inceput in 2014, cu invazia Crimeei si a estului Ucrainei. Cum de au putut intelege deja de atunci balticii si Polonia iar Germania nu? Macelul de acum e doar ultima faza a acestui razboi niciodata oprit.

  2. Germania trebuie sa-si piarda influenta in UE, altfel se termina totul. UE nu-si mai poate permite sa fie manevrata de la Paris sau Berlin sau sa adopte politicile germane. Credibilitatea Germaniei este zero in acest moment.

  3. Ei na acum Germania nu mai este bună ++?? Dragii mei romani nu ați votat Klaus de 2 ori să primiți rable mai ieftine de la nemți??!!!

  4. Sunt curios daca frau merkel doarme bine, noaptea. Germania are pacate multe de spalat. Pe-ale lui trump, le spala Biden.