Introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști în Israel provoacă o dispută între extrema dreaptă și ultra-ortodocși / Care sunt cauzele și miza acestui conflict

Liderul spiritual al partidului Degel ha Torah (Steagul Torei), rabinul Dov Lando (95 de ani) a ordonat celor trei deputați ai partidului din Knesset (parlamentul unicameral al Israelului cu 120 de mandate) să voteze împotriva proiectului de lege în prima lectură.

Degel ha Torah este alături de Agudat Israel una dintre cele două facțiuni ale blocului Yahadut-ha-Torah (Unitatea Torei), cu un total de șapte deputați, care reprezintă evreii ultra-ortodocși așkenazi (de origine europeană).

Unitatea Torei și Shas (omologul ultra-ortodox care reprezintă evreii sefarzi și orientali, originari din țările musulmane), cu 11 deputați, au părăsit posturile guvernamentale din cabinetul condus de premierul Benjamin Netanyahu, dar continuă să voteze alături de acesta în Knesset.

Pedeapsa cu moartea pentru teroriști va aduce atât dreptate, cât și descurajare, inclusiv pentru familiile ultra-ortodocșilor care au fost uciși în atacuri teroriste

Itamar Ben Gvir

Partidele ultra-ortodoxe sunt nemulțumite de proiectul de lege din Knesset care prevede o reducere a scutirilor de serviciu militar pentru studenții la Yeshive (seminare religioase), dar până acum nu au votat împotriva guvernului.

Atitudinea rabinului Lando l-a înfuriat pe liderul partidului Otzma Yehudit (Puterea Evreilor, extrema dreaptă), ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir care a declarat că poziția partidului Steagul Torei contravine celei a alegătorilor săi: “Pedeapsa cu moartea pentru teroriști va aduce atât dreptate, cât și descurajare, inclusiv pentru familiile ultra-ortodocșilor care au fost uciși în atacuri teroriste. Mă aștept ca toți membrii ultra-ortodocși ai Knessetului să susțină această lege care salvează vieți și să nu creadă promisiunile false ale stângii și ale partidelor arabe.” a spus Ben Gvir, cunoscut ca cel mai de dreapta membru al Knessetului, calificat de adversarii săi drept rasist și fascist.

În replică, un purtător de cuvânt al rabinului Lando a declarat că o astfel de politică ar pune în pericol viețile evreilor „deoarece, dacă arabii din întreaga lume vor vedea că facem un astfel de lucru, acest lucru ar putea duce la vărsare de sânge”, adăugând „Și, în orice caz, nu există nicio șansă ca o instanță să aprobe o condamnare la moarte, așa că este o provocare pură”.

Votul celor trei deputați ai partidului Steagul Torei nu va împiedica probabil trecerea proiectului de prima lectură, dar va accentua diferențele între guvernul naționalist de dreapta și ultra-ortodocșii care l-au părăsit, care sunt mai interesați de păstrarea privilegiilor pentru religioși, decât de considerente de securitate. De altfel, partidele ultra-ortodoxe așkenaze sunt cel mai puțin atașate ideii sioniste, destui dintre sprijinitorii lor fiind opuși chiar existenței statului Israel înainte venirii lui Mesia. În Israel există chiar un curent ultra-ortodox așkenaz numit Neturei Karta care nu recunoaște statul Israel.

Introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști, unul dintre obiectivele principale ale lui Ben Gvir și ale sioniștilor religioși nu este o prioritate pentru ultra-ortodocși, cu precădere așkenazi, inclusiv datorită principiului biblic Pikuach Nefesh (Salvarea sufletului), care acordă prioritate salvării vieții omenești asupra altor considerente, ceea ce se poate deduce și din declarația purtătorului de cuvânt al rabinului Lando.

Israelul are în legislație pedeapsa cu moartea, dar numai pentru crime împotriva umanității și trădare. Ea a fost aplicată o singură dată în cei 77 de ani de existență ai statului, în 1962 împotriva lui Adolf Eichmann, judecat la Ierusalim și condamnat la moarte pentru rolul său în Holocaustul nazist. În 1988 pedeapsa cu moartea a fost pronunțată și împotriva lui John Demjanyuk, gardian în lagărul de la Sobibor, dar sentința a fost casată în 1993 de Curtea Supremă a Israelului în temeiul unor documente care au ridicat dubii cu privire la identitatea sa ca fiind temutul Ivan cel Groaznic din lagărul de exterminare.

Inițiativa lui Ben Gvir survine în contextul atacului Hamas din 7 octombrie 2023 împotriva sudului Israelului care a rezultat în moartea a circa 1.200 de persoane și răpirea altor 251 și a declanșat războiul din Gaza. Ben Gvir a declarat în trecut că deținuții palestinieni din închisorile israeliene vor fi supuși unui tratament sever, inclusiv acordarea hranei o singură dată pe zi. Dar unii ostatici israelieni din Gaza au declarat după eliberare că imediat în semn de represalii Hamas le-a aplicat măsuri similare.

Proiectul are toate șansele să fie adoptat în prima lectură, dar adoptarea în forma finală va fi mult mai dificilă, mai ales că parlamentul a intrat în ultimul an de mandat înaintea alegerilor generale de anul viitor.