Judecătorul CSM Alin Ene o acuză pe vicepremierul Oana Gheorghiu de atac la independenţa justiţiei: manipulare ieftină, o incitare la ură de clasă, nedemnă de funcţia de vicepremier / Aceasta a vorbit despre pensiile magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Reprezentatul judecătorilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Alin Ene afirmă că vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să îşi înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenţei justiţiei, luând ca ţintă statul de drept şi escaladând discursul anti-justiţie al colegilor din coaliţia de guvernare. Judecătorul mai spune că, atunci când un înalt demnitar exprimă opinii care minimalizează statutul judecătorului, mesajul transmis societăţii este unul de decredibilizare a justiţiei ca putere a statului şi este inacceptabilă opoziţia artificială între magistraţi şi „copilul flămând” sau „spitalul fără medicamente”, transmite News.ro.

”Decredibilizarea justiţiei – noul joc de tip „Grămada cere vârf” al puterii politice. Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să îşi înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenţei justiţiei, luând ca ţintă statul de drept şi escaladând discursul anti-justiţie al colegilor din coaliţia de guvernare”, scrie judecătorul Alin Ene, pe Facebook.

Reprezentantul CSM precizează că ”sunt absolut iresponsabile şi inacceptabile într-o democraţie etichetările simplificatoare şi discursul care induce ideea că drepturile magistraţilor sunt privilegii „luate de la gura cuiva”. Judecătorul vine şi cu ”câteva precizări aparent necesare pentru proaspătul membru al Guvernului”. ”Independenţa justiţiei nu este un concept abstract şi nici un lux „plătit din gura copiilor flămânzi”. Ea este fundamentul statului de drept, adică temelia pe care fiecare cetăţean – indiferent că este copil, părinte, salariat sau pensionar – îşi poate proteja drepturile în faţa oricărei puteri: politice, economice ori sociale. Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraţilor nu este un „privilegiu”, ci o garanţie constituţională, instituită tocmai pentru a proteja judecătorul de orice formă de presiune politică, inclusiv post-carieră”, afirmă Alin Ene.

El mai precizează că, ”a califica o instituţie constituţională drept „Caritas” echivalează cu a pune sub semnul îndoielii legitimitatea însăşi a funcţionării statului de drept”.

”Când un înalt demnitar exprimă opinii care minimalizează statutul judecătorului, mesajul transmis societăţii este unul de decredibilizare a justiţiei ca putere a statului. Este inacceptabilă opoziţia artificială între magistraţi şi „copilul flămând” sau „spitalul fără medicamente”, subliniază Ene.

Magistratul CSM menţionează că, ”a construi o asemenea opoziţie artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitaţie la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcţia de vicepremier şi este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica „duşmani interni” şi a canaliza resentimente publice.

”Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern. Dacă alegem să folosim argumentul emoţional al „gurii copilului flămând”, atunci acesta se aplică tuturor cheltuielilor publice, nu doar acolo unde ne este util politic. Pe acelaşi raţionament – la fel de eronat şi abuziv – cineva s-ar putea întreba şi despre alte sume celebre: Cei 1,2 milioane de lei cheltuiţi de Senat pe eşarfe şi butoni cu pietre semipreţioase, sutele de milioane de lei încasate anual ca subvenţii de partidele politice, miliardul de euro presupus a fi fost achitat pentru achiziţionarea de doze excedentare de vaccin anti-Covid, suficiente pentru vaccinarea a 2 Românii, cei 1,5 milioane de euro presupuşi a fi fost achitaţi pentru o audienţă la premierul României”, arată Alin Ene.

Judecătorul continuă: ”Toate acestea unde au lăsat o gaură? Cine a suferit pentru aceste privilegii? Câte spitale se puteau construi cu acei bani şi câte guri de copii flămânzi ar fi putut hrăni?”.

”Este evident că astfel de abordări ar fi la fel de nedrepte, toxice şi nefondate precum cele rostite de doamna vicepremier. Pentru că, dacă vom privi mai atent, vom observa că orice activitate care utilizează fonduri – fie publice, fie colectate din donaţii – presupune opţiuni asupra alocării resurselor. De aceea, comparaţiile simpliste de tipul „se ia de aici şi se mută acolo” sunt nu doar inexacte economic, ci şi manipulative dacă sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie. Altfel, am putea ajunge să acuzăm că salariul plătit din banii donaţi pentru construirea unui spital face o gaură în construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune că pensia unui magistrat creează un deficit în bugetul unui spital”, explică Ene.a

El precizează că, în cel mai bun caz, vom afla că declaraţiile sunt doar „opinii personale, exprimate într-un context emoţional”.

”Dar vicepremierul României nu vorbeşte doar în nume personal. Când deţii o funcţie publică, fiecare cuvânt este purtător de consecinţe şi trebuie să dai dovada de măsură, responsabilitate şi respect pentru principiile statului de drept. În România, retorica „elitelor parazitare” ne-a dus deja într-un regim totalitar – Ceauşescu a folosit-o ca instrument de control. Să nu repetăm istoria, schimbând doar ambalajul! Pentru ca în statul de drept, Guvernul nu denigrează Justiţia. O respectă şi o protejează”, arată Alin Ene în postare.

Reacţia judecătorului vine după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat într-un interviu că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate.

„Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, argumentează viceprim-ministrul.

”Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj, le-aş spune că îi înţeleg, este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat, din perspectiva societăţii, un privilegiu. E foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani, de asta şi dintr-o dată să ţi se spună nu-l mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta, dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru, ei au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta: România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali, nu avem cum”, a afirmat Oana Gheorghiu sâmbătă, într-o emisiune la Digi 24, întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor.

Vicepremierul subliniază că banii cu care se plătesc pensiile de serviciu sunt luaţi din alte părţi, de la copii, de la spitale, iar cei care îi primesc ar trebui să se gândească de unde ar fi de aord să se ia fonduri pentru a lise plăti lor veniturile mari.

”Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii, eu nu am acest rol, e pur o părere personală”, a adăugat Oana Gheorghiu.