Întoarcerea la rădăcinile creştine: preşedintele francez Emmanuel Macron provoacă „republica laică”

Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special în zona stângii, declarând că vrea „să repare” legătura „deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității. Este primul preşedinte francez care face paşi mari spre Biserica Catolică după zeci de ani de demarcare netă între stat şi aceasta, iar poziţionarea lui Macron apare într-un moment marcat de dezbateri similare în mai multe state europene.

Mişcarea lui Macron vine pe fondul unei dezbateri tot mai apăsate în Franţa privind rolul religiei în societate. După zeci de ani caracterizați de primirea a milioane de imigranţi musulmani din fostele colonii nord-africane, dar şi din Orientul Mijlociu, tot mai mulţi intelectuali francezi au început să pledeze pentru revalorizarea moştenirii creştine.

Într-un discurs-fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, luni seara, președintele Macron a afirmat că vrea să „repare” legăturile dintre Biserică și Stat printr-un „dialog al adevărului”, scrie publicaţia Le Vif, preluată de Rador. „Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserică și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.

Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate. Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că „laicitatea este Franța”.

„Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure. Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs „iresponsabil”. „#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet. Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o „afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. „Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.

Marți dimineață, Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. „Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.

Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.

Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.

Pe de altă parte, un sondaj al ziarului de dreapta Le Figaro arată că 73% dintre cititori sunt de acord cu poziţia preşedintelui Macron.

Dar subiectul este de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.