G4Media.ro

INTERVIU Bogdan Aurescu: ”România se îngrijește de cetățenii Republicii Moldova, mai ales…

INTERVIU Bogdan Aurescu: ”România se îngrijește de cetățenii Republicii Moldova, mai ales când sunt în nevoie”. Plus: ce spune despre relațiile cu Ungaria și reacția UE și NATO la criză

”România e alături de toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnie când e nevoie, e un gest uman, de solidaritate”, spune Bogdan Aurescu într-un scurt interviu pentru G4Media.ro. Întors de la Chișinău, unde a însoțit echipa de 52 de români care vor ajuta medicii moldoveni în lupta cu coronavirusul, ministrul de Externe spune că le-a transmis oficialilor locali că reformele pro-europene întârzie.

Aurescu vorbește în interviu despre ”tenta provocatoare” a comentariilor făcute de omologul său ungar, Peter Szijjarto, față de ambasadorul român la Budapesta. El arată că România nu și-a dat acordul pentru programul de investiții derulat de Ungaria în Transilvania și că poate fi discutat dacă acest program înalcă prevederile din Tratatul UE în privința compatibilității cu piața internă a ajutoarelor de stat.

În ce privește reacția UE la criza provocată de coronavirus, ministrul de Externe spune că, în ciuda unui start lent, ”mașinăria” s-a pus în mișcare și a început să ia decizii majore pentru susținerea statelor membre.

Cele mai importante declarații ale lui Bogdan Aurescu:

  • România se îngrijește de cetățenii Republicii Moldova, mai ales când sunt în nevoie. România e alături de toți cetățenii Republicii Moldova indiferent de etnie când e nevoie, e un gest uman, de solidaritate
  • În ultimele luni am observat că reformele necesare în Republica Moldova nu s-au produs, or, e nevoie în sectoare cruciale și există critici de la UE și Comisia de la Veneția pentru încetinirea reformelor în domenii-cheie precum justiția, reforma audio-vizualului, administrație
  • Despre comentariile ministrului de Externe al Ungariei față de ambasadorul României la Budapesta: Nu am dorit să reacționăm la acel moment pentru că nu am dorit să alimentăm artificial o dispută. Mi s-a părut că acele comentarii ale omologului meu aveau o tentă provocatoare și nu am dorit să intrăm într-un astfel de joc al declarațiilor între cele două ministere
  • Despre programul de investiții al Ungariei în Transilvania: Nu există un astfel de acord bilateral încheiat. Partea maghiară invocă uneori un acord verbal din partea unor foști lideri din statul român. Poate fi adus în discuție în ce măsură programul încalcă prevederile din Tratatul UE în privința compatibilității cu piața internă a ajutoarelor acordate de state-chestiuni de resortul Consiliului Concurenței
  • Despre relația cu Ungaria: Noi ne dorim să avem o relație de parteneriat strategic adevărat
  • Despre contracararea campaniilor de dezinformare lansate în contextul pandemiei: NATO poate colabora cu UE
  • Despre răspunsul UE la criza corona: Instituțiile UE s-au mișcat, chiar dacă startul a fost mai lent. Mașinăria s-a pus în mișcare și va da rezultate cu siguranță
  • Am repatriat peste 3.450 de cetățeni români blocați în toată lumea din cauza coronavirsului
  • Nu cred că a existat o perioadă mai complicată în activitatea Ministerului de Externe decât în această perioadă de criză.

Interviul pe larg:

Rep: România a alocat peste 3,5 milioane de euro pentru sprijinirea Republicii Moldova în lupta cu coronavirusul, plus trimiterea unei echipe medicale. Cum s-a ajuns la acest sprijin major?
Bogdan Aurescu: În primul rând, trebuie să ne uităm la semnificația acestui gest. E o decizie luată chiar pe 27 aprilie de președinte și guvern, data la care cele două țări marchează 10 ani de la încheierea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Această decizie de a trimite o echipă medicală (52 de persoane, dintre care 41 de medici și asistente) și o donație consistentă de circa 3,5 milioane euro echipamente medicale arată că România se îngrijește de cetățenii Republicii Moldova, mai ales când sunt în nevoie. Este o expresie de solidaritate și de sprijin într-un moment critic.

Rep: În același timp, România a adoptat un ton critic față de guvernul moldovean și a atenționat că e nevoie de reforme. Cum se împacă cele două atitudini?
Bogdan Aurescu: Același mesaj l-am transmis la Chișinău în întâlnirile cu premierul și ministrul de Externe, arătând că România e alături de toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de etnie când e nevoie, e un gest uman, de solidaritate. Fără să existe nicio incoerență între cele două mesaje, România continuă să susțină obiectivul fundamental al integrării europene a Republicii Moldova, însă pentru asta e nevoie de reforme profunde. În ultimele luni am observat că reformele nu s-au produs, or, e nevoie în sectoare cruciale și există critici de la UE și Comisia de la Veneția pentru încetinirea reformelor în domenii-cheie precum justiția, reforma audio-vizualului, administrație.

Sigur că această criză are un impact profund asupra societății și tocmai în acest context sprijinul României a avut un impact major. Ecoul a fost extrem de pozitiv, fiind practic subiectul principal al zilei pe absolut toate canalele media.

Rep: Am văzut că până și președintele Igor Dodon a salutat în cele din urmă gestul României, chiar dacă cu întârziere.
Bogdan Aurescu: E firesc. Ce a făcut România în aceste zile e un gest care nu poate avea nicio altă conotație. E pur și simplu o consecvență a României față de cetățenii Republicii Moldova. În acești zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic, România și UE au făcut extrem de multe: s-au liberalizat vizele pentru cetățenii moldoveni, în plan bilateral România a acordat un ajutor nerambursabil de 100 milioane de euro și unul rambursabil de 150 milioane de euro, s-au renovat peste 1.100 de grădinițe, am dat 200 de microbuze școlare, gazoductul Iași – Ungheni care e în propoție de 90% gata, proiectul SMURD, burse – proiecte cu impact direct asupra cetățenilor.

Asta nu înseamnă că nu suntem extrem de critici când e nevoie. Partenerul strategic e alături, dar spune lucrurilor pe nume și când e de bine, și când e de rău.

Rep: Unde vor merge cei 41 de membri ai echipei medicale?
Bogdan Aurescu: Au fost distribuiți în trei echipe: Cahul, Bălți și, cea mai numeroasă, la Chișinău. Timp de 2 săptămâni vor lucra alături de colegii din Moldova. O parte din ei au fost deja în Italia. Toți au venit pe bază de voluntariat. În semn de recunoaștere și apreciere față de curajul lor, am decis să le acord pașaport diplomatic tuturor membrilor acestei echipe.

Rep: Cum ați cataloga gestul lui Renato Usatîi, care le-a dat medicilor români din Bălți un premiu în bani?
Bogdan Aurescu: E greu de catalogat. Cred că e un accident. Cei care s-au întâlnit cu primarul nu au știut că printre cadourile primite în semn de apreciere se află și o sumă de bani. Când au văzut banii în plicurile respective și-au anunțat superiorii și conducerea din România și instinctul imediat a fost de a-i returna, ceea ce s-a și întâmplat imediat.

Rep: A fost o capcană politică?
Bogdan Aurescu: E greu de spus și m-aș feri să fac astfel de aprecieri. E important că această echipă are toate costurile acoperite integral de guvernul României, nu are nevoie de nici un fel de sprijin din partea cuiva.

Rep: Relația cu Ungaria. Ați arătat într-un comunicat de presă, imediat după reacția ministrului ungar la declarația președintelui Iohannis, că ”MAE român, manifestând responsabilitate față de relația foarte importantă dintre România și Ungaria, s-a abținut, în ultima perioadă, la a reacționa la o serie de manifestări provocatoare ale părții ungare”. La ce manifestări provocatoare vă referiți?
Bogdan Aurescu: Cred că acest comunicat e foarte clar și sunt foarte reticent în a-mi explicita propriile comunicate din două motive. Unul e că, atunci când sunt emise, sunt redactate cu foarte mare atenție, fiecare cuvânt și nuanță sunt bine cântărite, dacă ar fi fost nevoie de o eventuală explicitare suplimentară aș fi făcut-o în textul acelui comunicat.
În altă ordine de idei, cred că partea ungară știe foarte bine la ce ne referim și nu e nevoie să detaliem. E pur și simplu subiectul acelui comunicat, și anume răspunsul părții ungare la declarația președintelui României și cred că suficient.

Rep: Face parte din aceste ”manifestări provocatoare” și modul în care a reacționat omologul dvs. de la Budapesta în legătură cu ambasadorul României?
Bogdan Aurescu: Nu cred că trebuie alăturate neapărat cele două chestiuni. În cazul comentariilor omologului meu față de mesajul dat de ambasadorul României în semn de solidaritate cu un politician din Parlamentul ungar, lucrurile stau în felul următor: noi nu am dorit să reacționăm la acel moment pentru că nu am dorit să alimentăm artificial o dispută. Mi s-a părut că acele comentarii ale omologului meu aveau o tentă provocatoare și nu am dorit să intrăm într-un astfel de joc al declarațiilor între cele două ministere. Demersul făcut de ambasadorul României nu a fost făcut cu instrucțiuni ale centralei MAE, nu a avut o aprobare, a fost un demers pur personal, cu titlu strict privat, exprimând un mesaj de solidaritate umană față de persoana în cauză. Chiar în conținutul mesajului, ambasadorului se arată foarte clar că acest gest se disociază de orice fel de interferență posibilă în politica internă ungară. Deci e explicit că nu se intenționează în niciun fel să fie o luare de poziție față de o situație politică. Și, în niciun caz, acest mesaj nu poate fi interpretat ca fiind o încercare de a interfera în politica internă din Ungaria.

Noi am considerat că avem o responsabilitate față de relația dintre România și Ungaria, care este foarte importantă. Suntem parteneri strategici, avem o relație de aliați în NATO, suntem membri UE, avem relații economice strânse și nu vrem să creăm artificial dispute. De aceea am fost extrem de atenți în a răspunde unor astfel de mesaje care puteau să ducă la o escaladare a dialogului între cele două țări.

Rep: Apropo de relația bilaterală, există o serie de discuții legate de programul de investiții al guvernului maghiar în Transilvania. Există o poziție deja a MAE, care spune că nu și-a dat acordul, dar programul continuă. La ce să ne așteptăm?
Bogdan Aurescu: Cert e că MAE s-a exprimat în mod clar și repetat și a spus că nu există un astfel de acord bilateral încheiat. Partea maghiară invocă uneori un acord verbal din partea unor foști lideri din statul român…

Rep: La cine se referă, la Liviu Dragnea?
Bogdan Aurescu: Dumneavoastră ați subliniat acest lucru. În orice caz, un astfel de acord, chiar dacă ar fi existat – ceea ce noi nu putem verifica în acest moment – nu are niciun fel de valoare față de relația bilaterală. MAE a făcut demersuri repetate pentru a clarifica aspecte legate de acest program și ceea ce s-a solicitat repetat a fost că acest proiect trebuie derulat doar cu implicarea autorităților române, să fie un proces transparent și nediscriminatoriu pe criteriu etnic. Nu am putut ajunge la un acord.

Noi am subliniat și ceea ce Comisia de la Veneția spune în raportul din octombrie 2001, privind tratamentul preferențial acordat de către statul înrudit minorității dintr-un alt stat: acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului prefențial care poate fi acordat. Acesta e standardul acceptat de dreptul internațional. Și astfel de măsuri nu pot implementate decât cu consimțământul autorităților române, fără discriminare pe criteriu etnic.

Rep.: Or, acest acord al României nu există.
Bogdan Aurescu: El nu există în acest moment. Mai sunt și alte aspecte care pot fi aduse în discuție, dar care nu țin de MAE. De exemplu, în ce măsură programul încalcă prevederile relevante din Tratatul UE în privința compatibilității cu piața internă a ajutoarelor acordate de state, care amenință să denatureze concurența. Aceste chestiuni nu sunt de resortul MAE, ci al Consiliului Concurenței.

Rep: Cum va continua relația cu Ungaria, după această perioadă cu tensiuni?
Bogdan Aurescu: Eu sper să existe o relație bilaterală care nu are astfel de probleme pe agendă, care să se dezvolte armonios, în conformitate cu principiul bunei vecinătăți, cu cadrul juridic pe care îl avem (Tratatul politic de bază, Parteneriatul Strategic), astfel încât să nu existe asemenea probleme complicate. În contextul pandemiei, am reușit să găsim soluții pentru tranzitul de mărfuri, tranzitul persoanelor, lucrătorii transfrontalieri, deși nu a fost deloc ușor, dar până la urmă am găsit o soluție. Deci, când există voință, se pot găsi soluții. Noi asta ne dorim: să avem o relație de parteneriat strategic adevărat.

Rep: În această săptămână ați participat la Trilaterala pe teme de securitate România – Polonia – Turcia, unde ați vorbit despre ideea dezvoltării unui plan de răspuns al NATO la pandemie. Ce înseamnă mai exact acest lucru, ce ar putea face NATO?
Bogdan Aurescu: NATO poate face multe lucruri. Unul dintre exemple e posibilitatea de a folosi capabilitatea NATO de zbor, noi am transportat astfel produse medicale din Coreea de Sud. În acest caz, am beneficiat și de sprijinul bilateral al SUA, care a plătit consturile pentru unul din transporturi. NATO a pus la punct ulterior un mecanism în acest sens, l-au folosit și alți aliați. Și România a pus la dispoziție un avion Spartan. S-a ajuns, deci, la un program dedicat pentru sprijinul aliaților.

Am mai discutat la trilaterală despre posibilitatea de a crea o platformă de schimb de informații, de expertiză despre modul în care autoritățile militare le pot ajuta pe cele civile.

Rep: În aceeași Trilaterală ați vorbit despre o atenție specială pentru contracararea campaniilor de dezinformare lansate în contextul pandemiei. Ce mecanisme aveți în vedere?
Bogdan Aurescu: Se poate imagina un mecanism în interiorul NATO pentru acest subiect. Statele membre au deja astfel de mecanisme și împărtășesc cu aliații informațiile și expertiza. De asemenea, poate întări cooperarea cu UE pe acest subiect și poate fi un bun prilej pentru ca cele două organizații să-și întărească parteneriatul pe un astfel de domeniu.

Rep: Ați discutat cu omologul din Norvegia despre cum poate fi folosită asistența financiară norvegiană în contextul pandemiei. Cum poate fi făcut acest lucru?
Bogdan Aurescu: În cadrul fondurilor alocate de Norvegia există sume de peste 500 milioane de euro pentru exercițiul financiar 2014 – 2021. Ideea a fost să vedem ce sume au rămas neangajate în proiecte și să avem o abordare mai flexibilă din punctul de vedere al procedurii, ca să sprijinim proiecte ce răspund nevoilor generate de criza provocată de covid. Există deschiderea părții norvegiene pentru flexibilitate și a rămas ca la nivel de experți să dezvoltăm ideea. Fondurile acestea beneficiază oricum de o flexibilitate mare și au un grad de execuție foarte mare. România e al doilea beneficiar al acestor fonduri.

Rep: UE încearcă de două luni să găsească un răspuns adecvat la criza economică provocată de pandemie. Care e poziția României în disputa legată de mutualizarea datoriilor (coronabonduri)?
Bogdan Aurescu: România nu e în spațiul euro, deci discuția e mai puțin legată de România. Dar aș vrea să avem o perspectivă mai largă asupra reacției UE. Sigur că, la început, reacția UE a fost mai lentă – la mijlocul lunii martie era blocate tirurile în multe granițe, soluționarea s-a făcut la nivel bilateral, Comisia Europeană a venit abia după câteva zile cu linii directoare, ghid omologat ulterior de Consiliul European. Dar, UE s-a mobilizat ulterior, a luată decizii majore de tip economic și financiar: flexibilizarea regulilor de utilizarea fondurilor europene, posibilitatea utilizării prefinanțărilor neutilizate, activarea fără precedent a clauzei de salvgardare din Pactul de Stabilitate. S-a introdus ideea unui instrument temporar de reducere a riscului de șomaj, s-au aprobat schemele de ajutor de stat – 3,3 miliarde euro în cazul României.

În domeniul sănătății, sunt proceduri de achiziții în comun, s-a decis crearea rezervei strategice comune de echipamente medicale, găzduită de România.

Rep: S-au făcut aceste achiziții?
Bogdan Aurescu: Deja s-au trimis materiale, sunt două transporturi de echipamente medicale spre Italia și Spania și continuă procesul de achiziții. În cazul ventilatoarelor mecanice nu e foarte simplu, însă e vorba despre o achiziție mai complicată.

Dacă ne uităm la chestiunile economice, așteptăm Comisia Europeană să prezinte pe 6 mai un plan coordonat de relansare economică, plus un plan de revizuire a viitorului buget multianual al UE. Ele se vor discuta în Consiliul European. Instituțiile UE s-au mișcat, chiar dacă startul a fost mai lent. Mașinăria s-a pus în mișcare și va da rezultate cu siguranță pentru statele membre. Inclusiv la nivel de cercetare, UE a investit enorm, dar și pentru a ajuta statele partenere printr-o inițiativă dedicată.

Rep: Repatrierea cetățenilor români și a transportului de mărfuri: dacă va exista un val doi al pandemiei, mecanismele stabilite deja în UE vor fi funcționale?
Bogdan Aurescu: Criza a determinat progrese serioase în crearea de noi mecanisme. România a început să repatrieze cetățeni încă din februarie, noi am activat foarte devreme grupul de criză. Începând cu luna martie am avut un număr mare cetățeni blocați în străinătate – turiști, lucrători sezonieri care și-au pierdut jobul, cazuri umanitare, persoane aflate la tratament medical – și am reușit să acționăm fie pe plan bilateral, fie prin mecanismul UE de protecție civilă. A fost un efort național. Am reușit să repatriem peste 3.450 de cetățeni români, din care, prin mecanismul european, în jur de 160. E un mecanism care presupune punerea în comun a unei curse aeriene charter, iar UE suportă mare parte din costuri.

Am adus din diverse state nu doar cetățeni români, ci și 260 străini – Moldova, Ucraina, Olanda, Bulgaria. Alte state au ajutat România, la rândul lor, deci solidaritatea a funcționat.

Anul acesta se împlinesc 24 de ani de când sunt în diplomație. Această criză a redus foarte mult diversitatea activităților diplomatice. S-au redus foarte mult vizitele bilaterale – vizita la Chișinău a fost o excepție. Au dispărut conferințele internaționale în format fizic, în schimb au existat foarte multe videoconferințe, în loc de vizite bilaterale avem mult mai multe discuții telefonice între omologi. Activitatea e mult mai intensă decât în perioada anterioară, chiar dacă sunt mai puține contacte fizice și deplasări. A existat o perioadă de peste o lună în care nu ne-am ocupat decât de criză, a fost practic o activitate mono-ocupațională: repatrieri, cooperarea cu alte state pentru transporturi medicale, pentru a le debloca pe cele blocate în diverse state, pentru a realiza culuoare de transport de mărfuri și persoane. Am petrecut mult mai mult timp în minister – nu că n-aș fi petrecut deja mult timp la birou. Nu cred că a existat o perioadă mai complicată în activitatea Ministerului de Externe decât în această perioadă de criză.

Foto: InquamPhotos – Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. G4 trebuia sa il intrebe despre reactia total deplasata a lui Klaus vis a vis de Ungaria .
    Din cate se vede Aurescu e mai diplomat nu ca bagatorul de seama ca Joahnnis care atunci cand deschide gura strica relatiile diplomatice.
    Aurescu din pacate nu sufla in fata lui Klaus Casa de papel.

  2. Chestiunea neplacuta e alta : De peste un an Romania nu a mai dat niciun leut Republicii Moldova (nici bani, nici produse, nici foloase, nici servicii) si dintr-o data afla ca Ungaria va trimite un ajutor umanitar Republicii Moldova, ajutor constand in materiale de protectie anti covid 19 – 100.000. de masti , cateva mii de combinezoane etc. Dintr-o data, pe 27 aprilie de la Cotroceni vine anuntul ca prilejuit de nu stiu ce data rotunda ce se implineste in relatiile diplomatice dintre Romania si Republica Moldova, in aceasta din urma tara va pleca un nr de 42 de romani (medici si personal medical ) pt a a juta la lupta anticovid, insotind un convoi umanitar format din peste 500.000. de masti de protectie, cateva izolete de productie romaneasca, medicamente etc. Astfel de misiuni medicale se pregatesc din timp si se anunta din timp (vezi ajutorul medical dat Italiei despre care publicul a stiut cu peste doua saptamani inainte pt ca actiunea a fost adusala cunostinta presei de catre autoritati iar mass – media a popularizat-o).
    Ori in situatia misiunii romanesti trimise in Moldova, nimeni nu a stiut nimic, presa, public,desi normal asa ar fi fost, cu atat mai mult cu cat fiind – zice-se – prilejuita de implinirea acelei date rotunde ar fi trebuit ca autoritatile statului sa nu o tina secreta si sa o anunte in buza plecarii ei catre tara vecina. In realitate Romania nu avea de gand sa trimita un astfel de ajutor (care nici nu ii fusese cerut, nici ei si nici altor state), dar surpriza anuntului facut de ministrul de externe ungar, privitor la ajutorul maghiar catre Moldova de peste Prut, coroborat cu intamplarile bizare din Romania si anume trecerea a doua legi udemeriste de cate o camera a Parlamentului fara ca parlamentarii PSD si PNL sa reactioneze in vreun fel, a determinat aceasta reactie a Romaniei care asa cum ne-am obisnuit a venit pe filiera Cotroceni – Piata Victoriei !
    Asa ca, dresul asta al situatiei incercat de Aurescu este penibil si fara valoare !

    PS. A cata oare suntem, din nefericire nevoiti sa reactionam la actiuni udemeriste fie de sorginte interna fie combinate cu actiuni externe ale diplomatiei maghiare ?

    PPS. Nu ne mai invatam minte odata ? Mereu suntem piua a doua, mereu suntem prinsi in ofsaid datorita incapacitatii noastre aproape funciare de a actiona in interes general iar nu in interes de grup, daca nu chiar in interes personal !

    • Un editorial exceptional semnat de Petrisor Peiu:

      „Dati-ne o politica interna dezastruoasa si va vom da o politica externa catastrofala!”

      http://www.ziare.com/europa/ungaria/dati-ne-o-politica-interna-dezastruoasa-si-va-vom-da-o-politica-externa-catastrofala-1609282

      Cateva fragmente:

      Esecul politicii noastre in a construi aici un camin normal pentru cetatenii romani s-a transformat in vocatie pentru generatii intregi de politicieni. Decade intregi de promovare a ineptilor doar pentru ca sunt „cuminti”, de impanzire a tuturor structurilor de guvernare cu kilograme de „doctori” au condus la aceasta imagine deplorabila: in mijlocul celei mai cumplite crize economice pe care o traieste Europa dupa razboi, cei aflati in fruntea Romaniei se arata, in mod infantil, cu degetul unul pe altul, ca fiind in slujba intereselor revizioniste ale Budapestei.

      Politicienii nostri sunt lipsiti de cel mai important simt al oamenilor de stat, simtul istoriei. Ei isi risipesc tineretea lipind afise cu numele unor nulitati, isi consuma energiile dand din coate sa obtina o diploma de „doctor in securitate” inaintea diplomei de bacalaureat si isi cheltuie entuziasmul in dispute televizate puse sub semnul: „ba, pe-a mamei dumneavoastra!”.

    • Sunteți atât de exact în ceea ce spuneți, cum este posibil? V-ați născut special sau pregătirea în timp?

  3. ceva mai penibil decat noi cu ajutoare in moldova, dupa alea din ungaria, greu de gasit! si ca mari licurici ce suntem, conform parteneriatului strategic a lu’base, mai dam si directive , teme de facut,indicatii pretioase….jalnic!

  4. Demisia e obligatorie. Ministrul de externe a creat un conflict diplomatic cu o tara vecina si un conflict intern de natura etnica.

    • Sa mori tu? Tu te auzi ce spui sau nici macar nu vezi ce scrii. Saraca tara vecina si prietena . Ani de zile am fost balacariti in toate felurile si nici macar un crau nu au zis cei ce conduceau MAE in frunte cu octogenarul belescanu . Iar acum cand lucrurile au intrat pe un fagas normal, si in sfarsit cineva cu sange in instalatie le da peste nas babuinilor astora de la vest, te gasesti tu sa ceri demisia obligatorie. Mars ma !

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.