Institutul ”Elie Wiesel” acuză dezinformări în social media privind protestele pro-Palestina: ”Institutul nu are acorduri de niciun fel cu Jandarmeria, nu este structură a MAI / Un dialog între Institut, Parchet, Poliție, Jandarmerie ar fi putut opri escaladarea manifestărilor extremiste, negaționiste sau antisemite”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” (INSHR – EW) acuză dezinformări în social media privind protestele pro-Palestina, după ce pe Instagram a fost distribuit un mesaj conform căruia, la cererea institutului, jandarmii ar fi interzis afișarea pancartelor care conțineau cuvintele ”genocid” sau ”apartheid” în timpul protestului pro-Palestina din 21 septembrie.

Institutul a transmis că nu are niciun fel de acord cu Jandarmeria Română și că nu este structură a Ministerului Afacerilor Interne astfel încât să poată dispună astfel de măsuri, dar că dacă ar fi existat un dialog instituțional consolidat acesta ar fi putut „opri escaladarea din ultimul an a manifestărilor extremiste de orice fel, cu caracter negaționist sau antisemit”:

• ”Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” informează publicul mobilizat pentru diverse scopuri și manifestări militante sau memoriale că postările despre Institut pe rețeaua Instagram, publicate de @romania_palestine_solidarity și @fundraisersforfalastinro sunt 𝐝𝐞𝐳𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢 𝐜𝐞 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐝𝐞𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢. Este interesant că astfel de mesaje își propun același scop cu acelea promovate despre institut de actori interesați să răspândească memoria și simbolistica Mișcării Legionare. Institutul „Elie Wiesel” este 𝐨 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐨𝐯𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐇𝐨𝐥𝐨𝐜𝐚𝐮𝐬𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚. Institutul nu face politică, nu se implică în evenimente politice interne sau internaționale. INSHR-EW nu are acorduri de niciun fel cu Jandarmeria Română, nu este structură a MAI și, prin urmare, nu are atribuții în ceea ce privește activitatea Jandarmeriei. Cu acest prilej, exprimăm opinia că existența unui dialog profesional între Institut, Parchet, Poliție, Jandarmerie ar fi putut opri escaladarea din ultimul an a manifestărilor extremiste de orice fel, cu caracter negaționist sau antisemit”, a transmis INSHR – EW pe pagina de Facebook.

Alexandru Florian, directorul INSHR-EW, a declarat pentru G4Media că aplicarea la timp a OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, legionarismului, discursului urii, xenofobiei și antisemitismului ar fi putut avea ca efect descurajarea fenomenului extremist despre care spune că a escaladat în ultimul an, cel electoral.

Alexandru Florian a amintit și de șefa partidului extremist SOS, europarlamentara Diana Șoșoacă, pentru care procurorii au cerut ridicarea imunității pentru a putea fi anchetată pentru promovarea cultului criminal legionar și a criminalilor de război. Florian a amintit și de plângerile pe care le-a făcut pe numele Dianei Șoșoacă încă din 2023 la Parchetul General, dar despre care spune că au rămas fără răspuns:

• ”Într-adevăr, consider că OUG 31/2002 ar fi putut produce efect de descurajare a unor astfel de manifestări și actiuni, dacă măcar sesizările institutului, făcute de-a lungul timpului, ar fi fost analizate și ca urmare a unui dialog deschis între instituțiile amintite. Nu știu dacă este o coincidență (atacurile antisemite și pro-Palestina ale Dianei Șoșoacă și dezinformările din spațiul public privind institutul, n.red.), ceea ce știu este că lidera SOS nu de puține ori a atacat prin mesaje institutul. De asemenea, mai știu că institutul încă din 2023 a făcut plângere la parchet împotriva dnei Șoșoacă, dar fără rezultat”, a declarat Alexandru Florian pentru G4Media.

sursa foto: Facebook / INSHR – EW

Diana Șoșoacă, șefa pro-rusă a partidului extremist SOS, a fost citată, marți, la Parchetul General, în calitate de suspect, conform unei citații pe care europarlamentara l-a arătat într-un video, pe Facebook, vineri seară.

Șoșoacă este acuzată de propagandă legionară, cultul criminalilor de război și alte infracțiuni cu violență. Șoșoacă l-a trimis în Parlamentul României pe Tudor Ionescu, șeful organizației extremiste neolegionare Noua Dreaptă și unul dintre cei mai radicali extremiști din România, punându-l pe un loc eligibil pe listele parlamentare din 2024.  Citește detalii despre Tudor Ionescu pe G4Media. 

sursa foto: Captură Facebook

Șoșoacă este autorea unui lung șir de episoade cu violență fizică sau verbală, antisemitism, cult al lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare din perioada interbelică, și al criminalului de război Ion Antonescu.

Șoșoacă, care este europarlamentar din 2024, a fost inclusiv dată afară cu forța din ședința unei ședințe a Plenului Parlamentului European, după ce a venit cu o icoană, o botniță și un sac de gunoi și a vociferat în timpul ședinței.

În luna februarie a acestui an, Șoșoacă a transmis într-un live pe contul său de Facebook, că Nicolae Ceaușescu, Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Antonescu a fost niște “eroi naționali”.

• “Arestați-mă mă, fac ceva pe voi. Și apropos mai faceți-mi azi un dosar.  Nicolae Ceaușescu, erou național. Corneliu Zelea Codreanu, erou național. Mareșalul Antonescu, erou național”, a spus ea, după ce în presă au apărut informații că Parchetul General a deschis o anchetă după ce Diana Şoşoacă, a dat buzna, luni, la Curtea Constituţională, unde s-a certat cu angajaţii instituţiei şi cu un judecător.

Mai mult, în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2024, fanii pro-rusului Călin Georgescu, candidat ajuns în turul doi al primului scrutin prezidențial, au distribuit în social media liste cu jurnaliști “sorosiști”, împreună cu mesaje instigatoare la ură și violențe. Șoșoacă a transmis atunci: “Siberia vă mănâncă!”.

Reamintim că, la sfârșitul lui 2024, Diana Șoșoacă și Mihai Lasca de la Partidul Patrioții Poporului Român au făcut apologia legionarului Corneliu Zelea Codreanu la troița ridicată în memoria acestuia în satul Tâncăbești (Snagov, Ilfov). Evenimentul a avut loc în ziua în care s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Codreanu.

Corneliu Zelea Codreanu a fost un politician român de extremă-dreaptă, antisemit și fascist care a fondat curentul Mișcarea Legionară (Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier”). Membrii mișcării, legionarii sau ”cămășile verzi”, l-au supranumit pe Codreanu, care își construise cultul unui lider mesianic, salvator, ”Căpitanul”. Codreanu era conducătorul absolut al mișcării legionare care și-a construit întreaga politică punând în centru Biserica și elementul religios.

Însă Mișcarea Legionară a folosit asasinatul ca armă politică în perioada interbelică, iar legionarii au fost autorii unor asasinate politice care au zguduit România anilor ’30. Între alții, legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca (30 decembrie 1933, în gara Sinaia) și Armand Călinescu (21 septembrie 1939, în București), și pe istoricul Nicolae Iorga (27 noiembrie 1940, ucis cu bestialitate și batjocorit, lângă Strejnicu, Prahova).

Diana Șoșoacă, care a înregistrat nenumărate agresiuni și violențe verbale în ieșirile sale publice și proferează frecvent amenințări în live-urile pe rețelele de socializare, a făcut apologia lui Codreanu, conducătorul mișcării criminale, la 3 dimineața, la troița acestuia, spunând că acum 86 de ani au fost uciși ”cei mai mari patrioți”:

• ”Acum 86 de ani s-a petrecut cea mai abominabilă crimă împotriva celor mai mari patrioți (…) E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”.

Șoșoacă a avut referiri profund antisemite și pro-Codreanu după ce Curtea Constituțională i-a interzis candidatura la președinția României.

România pedepsește prin lege (OUG 31/2002) apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei, însă așa cum G4Media și Info Sud-Est (ISE) au arătat, creșterea fenomenului extremist în țară și a derapajelor antisemite, legionare și fasciste a fost cauzată și de lipsa de reacție a procurorilor.

• Citește aici OPINIE De ce Mișcarea Legionară e cel mai toxic produs politic și ideologic al României interbelice / Despre toleranța Statului român după ’89 pentru lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică.