BREAKING CCR amână pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitatea pensiilor magistraților dar respinge obiecția de neconstituționalitate care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF / Contestațiile privind alte trei proiecte pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, amânate și ele

Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Judecătorii au respins însă obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, a anunțat biroul de presă al CCR, într-un anunț de presă. G4Media a anunțat încă de marți că CCR va amâna decizia privind pensionarea magistraților.

Curtea Constituțională a amânat de asemenea pentru data de 8 octombrie contestațiile depuse de opoziția AUR, POT și SOS privind neconstituționalitatea următoarelor proiecte de lege pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului:

• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit miercuri în ședință pentru a discuta contestațiile depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (proiectul privind pensiile magistraților) și de opoziția AUR, POT și SOS privind următoarele proiecte de lege:

– Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu;
– Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății;
– Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
– Proiectului de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
– Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Surse apropiate discuțiilor au declarat marți pentru G4Media că CCR va amâna decizia privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților, din cauza neînțelegerilor privind majorarea etapizată a vârstei la 65 de ani și din cauza unui risc de a declara legea neconstituțională înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie.

Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

Proiectul de lege privind pensiile magistaţilor rezolvă, după cum spunea premierul Bolojan, ”două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa justiţiei”.

Prima dintre ele este vârsta de pensionare. ”Acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.

Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură. ”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate”, a precizat premierul.

Al doilea pachet legislativ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea este cel pentru sănătate. Ministrul Sănătăţii declara că acesta ”vine să reaşeze multe componente importante din sistemul de sănătate”.

Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară şi medicină de ambulatoriu de specialitate.

O altă modificare importantă se referă la regândirea indicatorilor de performanţă şi de reevaluare anuală pentru managerii unităţilor sanitare, dar şi pentru mpdul de ocupare a funcţiilor de conducere pentru secţiile clinice din spitalele publice din România. O altă modificare importantă se referă la medicina primară, şi anume modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% din buget va fi decontat în funcţie de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează şi le raportează în sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Proiectul se referă şi la modul în care se alocă influenţele salariale în unităţile sanitare publice. Acestea vor fi alocate direct proporţional cu numărul de servicii şi cu metodologia criteriilor de performanţă, care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern.

Proiectul privind reforma în companiile de stat cuprinde modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societăţii româneşti de astăzi indicatori de performanţă şi mai ales remuneraţiile pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administraţie, membrii executivi-neexecutivi, inclusiv a managementului companiilor”, anunţa secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.

Proiectul prevede o reaşezare între ponderea indicatorilor financiari şi indicatorilor nefinanciari. Astfel, indicatorii de performanţă îşi schimbă ponderile, 50-75% indicatorii de performanţă financiari şi 25-50% cei nefinanciari.

Proiectul prevede, de asemenea, scăderea numărului de membri în consiliile de administraţie, de la şapte la cinci, de la cinci la trei şi, de asemenea, reducerea indemnizaţiilor în procente semnificative.

–Un alt proiect pentu care Guvernul și-a asumat răspunderea la începutul lunii septembrie este proiectul de lege care vizează reforma fiscală, a insolvenţei.

”România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie şi octombrie cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăşi această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR, în varianta iniţială acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârşit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvenţă, de modul în care tratăm şi respectăm contribuabilii, reguli noi în privinţa colectării ANAF”, după cum explica ministrul Finanţelor prevederile din acest proiect.

El a explicat că pachetul 2 ”reuşeşte să rezolve nişte probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvenţă, de modul în care tratăm eşalonările, regândim eşalonările la nivelul ANAF-ului, astfel încât să fie corecte”.

O măsură foarte importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companii româneşti şi companii străine, le trata pe toate la fel. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaţionale care sunt sensibile, vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanţă, vorbim de proprietate intelectuală, şi atrage atenţia asupra unei mai bune monitorizări a acestor cheltuieli”, a explicat Nazare.

Al patrulea proiect, prezentat de şeful Cancelariei, Mihai Jurca, s-a referit la reforma autorităţilor de reglementare.

”Vine cu trei propuneri destul de simple. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE şi ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate şi cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri”, a precizat Jurca.

De asemenea, se impune reducerea indemnizaţiilor conducerii acestor structuri cu 30% şi tot cu 30% a indemnizaţiilor şi a salariilor personalului.

Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie. O ultimă măsură pe care legea o prevede este stabilirea unui cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile companiilor le pot oferi.

”Stabilim un cuantum de maxim două salarii brute pentru aceste bonusuri şi, sigur, ele se pot şi se vor acorda în situaţia atingerii unor indicatori de performanţă şi în situaţia în care există condiţii bugetare corecte la nivel naţional”, a mai declarat Mihai Jurca.