Educația vocațională, utilă, dar încă privită ca o a doua alegere / România rămâne sub media europeană la aproape toate capitolele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În perioada în care elevii din România tocmai și-au primit rezultatele de la Evaluarea Naționala și Bacalaureat și își aleg traseul pentru mai departe, un nou Eurobarometru readuce în prim-plan o temă care le influențează direct opțiunile: cât de atractivă mai este educația vocațională și tehnică (VET)?

Răspunsul nu este încurajator pentru România, unde aceasta rămâne văzută mai degrabă ca o soluție secundară, decât ca o alegere de prim plan.

Educația vocațională și tehnică (VET) este văzută în Europa ca o cale practică spre piața muncii. Problema este că, dincolo de utilitate, ea continuă să aibă un statut mai slab decât educația generală. Iar România apare constant în zona de jos a clasamentelor din cel mai recent Eurobarometru dedicat VET.

Raportul, realizat pe baza datelor colectate în noiembrie 2025 și publicat în iulie 2026, arată că românii privesc această formă de educație cu mai multă rezervă decât media europeană. Nu doar că VET este percepută mai puțin bine decât în alte state membre, dar România stă slab și la capitolele care țin de calitate si  încredere.

Diferențele se văd, în primul rând, în percepția asupra perspectivelor de angajare. La nivelul Uniunii Europene, 82% dintre respondenți cred că o calificare VET duce către locuri de muncă aflate în mare căutare pe piața muncii. În România, procentul este de doar 67%. Aflandu-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, doar Estonia înregistrând un nivel mai redus de încredere (66%).

Nici la capitolul calitate România nu stă bine. Doar 56% dintre români spun că VET oferă o educație de calitate, cu mult sub media europeană de 73% situându-ne pe ultimul loc din Europa.

Diferența este similară și când vine vorba despre profesori și formatori: 64% dintre români îi consideră bine pregătiți, față de 79% la nivelul Uniunii Europene. Situația este și mai slabă în privința infrastructurii, unde doar 61% dintre respondenții din România spun că unitățile VET au echipamente și facilități moderne, comparativ cu 78% în UE. Asta arată că, dincolo de imagine, problema VET în România ține și de încrederea redusă în calitatea concretă a sistemului.

Asta explică și de ce VET nu reușește să atragă mai mult interes în România. Dacă nu este percepută nici ca fiind suficient de bună, nici ca fiind suficient de prestigioasă, ea rămâne blocată între două așteptări care nu se întâlnesc. Mulți elevi și părinți continuă să o privească drept soluție de rezervă, nu ca pe o alegere validă în sine.

Raportul arată și că alegerea VET este influențată în primul rând de motive practice, dar și de familie și de școală. În România, asta contează și mai mult, pentru că orientarea către traseul vocațional nu vine la pachet cu aceeași încredere socială pe care o are educația generală. În lipsa unei consilieri mai bune și a unei imagini publice mai solide, VET rămâne vulnerabilă.

Sondajul mai scoate în evidență și stereotipurile de gen, care continuă să limiteze alegerile educaționale. Domeniile STEM din VET sunt încă asociate mai degrabă cu bărbații, iar femeile care manifestă interes pentru astfel de trasee sunt adesea împinse spre educația generală. În același timp, meseriile de îngrijire sau servicii rămân pentru mulți bărbați un teritoriu încărcat de stigmat. Aceste prejudecăți nu țin doar de VET, ci de felul în care societatea continuă să împartă meseriile „potrivite” pentru fete și băieți.

Concluzia Eurobarometrului este clară: VET este apreciată pentru utilitatea ei, dar nu a reușit încă să devină o alegere cu adevărat atractivă. Pentru România, problema este dublă. Nu e suficient să existe trasee vocaționale; ele trebuie și susținute mai bine, și scoase din zona de opțiune secundară. Altfel, învățământul profesional va rămâne recunoscut pentru rolul său economic, dar slab valorizat.