G4Media.ro

Institutul “Elie Wiesel”: Președintele Nicușor Dan are nedumeriri nu numai despre diverse…

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Cine a elaborat textul legii? Are nu stiu ce institut competențe în România?

    • Legea a fost elaborată și adoptată de guvernul României și amendată de parlament. Institutul Wiesel a acționat în instanță și până acum a câștigat.

    • Inițiatorul legii este Silviu Wexler, un tinerel apropiat de pesedeu, din partea minorităților naționale, grup folosit de pesedeu în favoarea sa la vot în parlament.

    • De legea de fond aveți ceva de spus, adică de OUG 31/2002? A fost vreodată, cu sau fără PSD la guvernare, când grupul minorităților să NU fi folosit la vot de guvernul zilei?

    • Jefuirea evreilor
      Totuși, pentru exemplificarea activității ca subsecretar de stat este util un citat din Ion Antonescu de la o ședință a Consiliului de Miniștri din septembrie 1941:

      “În ceea ce privește moneda din Transnistria, o vom lua gratis […] Dacă nu mi se dă moneda de aceasta, atunci am să viu cu moneda noastră, care va avea aceiași (sic!) valoare […]. Prin urmare, problema monedei este clară […]. Am fixat cursul de un leu pentru o rublă ca să nu mai vină jidanii încoace să facă contrabandă cu ruble […]. Rublele pe care le avem le vom da jidanilor care vor trece în Ucraina la cursul de 8 lei o rublă […]. Deci dl ministru al finanțelor (generalul Stoenescu, n.r.) și dle Vulcănescu, vă rog să luați măsuri să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat după războiul trecut, când tot felul de corbi au făcut contrabandă de monede. Am să introduc și pedeapsa cu moartea pentru cei care vor fi prinși că fac contrabandă cu monedă […]. Cred că avem interesul ca să retragem, cu o monedă care nu are nicio valoare, o monedă care are valoare. Statul rusesc va reprezenta ceva. Și atunci, va trebui să ridicăm pe nimic aceste ruble. De ce? Pentru că noi avem zeci de mii de jidani, pe care am intenția să-i arunc în Rusia și care vor avea nevoie de ruble. Vom face deci o operațiune dublă: vom cumpăra ieftin rublele și le vom vinde scump”, spunea Ion Antonescu într-o ședință de guvern, adresându-se inclusiv lui Mircea Vulcănescu care era prezent.

      ”Imaginați-vă că Mircea Vulcănescu a fost demnitar al statului român, a făcut parte din guvernul Antonescu din ianuarie 1941 până în august 1944, timp în care a participat la zeci de consilii de miniștri în care s-au discutat aspecte ce țin de pregătirea și luarea de decizii cât se poate de practice pentru exterminarea populației evreiești și rome, pentru excluderea din societate a acestora, la care Mircea Vulcănescu a contribuit direct. Mircea Vulcănescu în postura sa de subsecretar de stat în ministerul finanțelor a fost implicat în maniera în care Banca Națională și ministerul finanțelor au pus în aplicare deposedarea de averi, de bijuterii și de bani a evreilor deportați în Transnistria și a avut o contribuție la maniera rapidă în care aceștia au pierit în Transnistria. De curând am descoperit întâmplător un document, un studiu, o adresă întocmită de o structură din ministerul de finanțe subordonată lui Mircea Vulcănescu cu privire la normele pe care autoritățile ar trebui să le îndeplinească în Transnistria pentru colectarea metalelor prețioase de la populația civilă, iar aceste norme urmau să fie puse în aplicare. Am rămas surprins să văd că Mircea Vulcănescu pune o rezoluție pe acest studiu întocmit de subordonații săi, cum că respectivele maniere propuse de aceștia erau mult prea slabe și ineficiente și propune niște soluții mai puternice. Acest document, cu rezoluția pusă de Mircea Vulcănescu, ajunge la guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, care decide că această manieră de aplicare a deposedării de metale prețioase a populației civile poate fi aplicată la momentul respectiv doar evreilor. Ironia acestei situații este data respectivei rezoluții puse de Ion Antonescu este 16 decembrie 1941, dată la care are loc și un consiliu de miniștri la care participă și Mircea Vulcănescu, la care participă și guvernatorul Alexianu, iar discuțiile între mareșalul Antonescu și Alexianu se duc în direcția felului în care evreii din Odesa trebuie urgent evacuați din oraș, deportați”, spunea istoricul Marius Cazan, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” într-un interviu la RFI.

      “Vulcănescu și funcționarii Băncii Naționale a României care s-au ocupat de rezolvarea ‘problemelor tehnice’ au calculat un curs de 40 de lei rubla, iar banii preluați de la evrei au fost utilizați pentru a plăti o despăgubire țăranilor români de pe acele teritorii”, scria Jean Ancel, cel mai reputat istoric al Holocaustului din România în Contribuții la istoria României. Problema evreiască (Editura Hasefer, București 2001)

      https://www.g4media.ro/mircea-vulcanescu-criminal-de-razboi-condamnat-rafuiala-comunista-sau-act-de-justitie.html

  2. O scurtă completare, pentru a contura mai bine portretul lui Mircea Vulcănescu: În închisoarea de la Aiud, unde a fost încarcerat, deținuții erau supuși unor condiții infioratoare. În ziua în care a murit, gardienii au aruncat apă pe podeaua celulei, lăsând-o să înghețe, pentru ca detinutii sa nu se poata odihni intinzandu-se pe jos. La un moment dat, colegul său de celulă, un tânăr, s-a prăbușit din cauza epuizarii. Mircea Vulcănescu s-a intins pe jos și l-a tras pe tânăr deasupra sa, încălzindu-l și salvându-i viața, dar pierzandu-și-o pe a lui. Printre ultimele sale cuvinte au fost: „Să nu ne răzbunați!”

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.