G4Media.ro

Indicele economiei și societății digitale: România este pe antepenultimul loc în UE…

Foto: Pexels.com

Indicele economiei și societății digitale: România este pe antepenultimul loc în UE la capitolul îmbunătățirii performanțelor digitale

În anul 2019, toate statele membre UE și-au îmbunătățit performanțele digitale, potrivit unei cercetări realizate de Institutul Național de Statistică. Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda au obținut cele mai mari ratinguri în Indicele economiei și societății digitale (Digital Economy and Society Index – DESI) și sunt printre liderii mondiali în digitalizare. România se clasează pe antepenultimul loc, în timp ce Bulgaria este ultima dintre țările europene la capitolul digitalizare.

Indicele economiei și societății digitale (Digital Economy and Society Index – DESI) măsoară progresele pe care statele membre ale Uniunii Europene le realizează în direcţia unei economii şi a unei societăţi digitale.

DESI este calculat anual şi ia în calcul performanțele din cinci mari domenii: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale şi servicii publice digitale. Persoanele targetate de acest studiu au vârste cuprinse între 16 și 74 de ani.

Ce rezultate au obținut statele membre în 2019, în comparație cu anii anteriori.

În privința conectivității, a fost calculată ponderea gospodăriilor cu conexiune la internet broadband fixă. Dacă în 2014, 54,4% dintre locuințe dispuneau de o astfel de conexiune, în 2019 procentul a crescut până la 65,7%.

Capitalul Uman: în 2019, 31% dintre utilizatorii de internet aveau abilități digitale generale de bază, în timp ce doar 10,3% se bucurau de abilități peste cele de bază. În ceea ce privește utilizarea software-ului, 35,1% aveau abilități de bază.

Pe de altă parte, procentele indică un progres semnificativ în privința utilizării serviciilor de  internet.

În 2014, persoanele care au utilizat internetul cu regularitate erau în proporție de 47,7%, pe când cei ce nu utilizaseră niciodată acest instrument reprezentau 38,6%. În 2019, prima categorie a ajuns să ocupe 71,6% din procente, iar cea de-a doua a scăzut la 17,7%.

Activităţile întreprinse online sunt felurite, dar DESI a analizat câteva dintre cele mai importante acțiuni ale aceleiași categorii de vârstă, 16-74 de ani, care a utilizat internetul în ultimele 3 luni: 81,7% din utilizatori s-au conectat la reţelele de socializare, 54,9% au citit online sau au descărcat ziare sau reviste, 66,9% au efectuat apeluri vocale sau video pe internet și, nu în ultimul rând, 58,5% au transmis sau primit e-mail-uri.

Despre tranzacţiile online, DESI arată că, față de 2014, când 17,2% dintre persoane utilizau internetul pentru operațiuni bancare, în 2019 procentul a ajuns la 29,4%. Și numărul celor care comandă și cumpără bunuri și servicii online a crescut de la 7,7% la 11,3%.

În cazul întreprinderilor cu 10 salariaţi şi peste, din industria prelucrătoare, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă, integrarea tehnologiei digitale arată în felul următor: în 2019, ponderea întreprinderilor care au utilizat un pachet software pentru planificarea resurselor companiei a fost de 23,5%, în timp ce 33,2% dintre companii au utilizat rețelele de socializare. În 2018, 7,4% a fost ponderea cifrei de afaceri rezultată din comenzile primite via website, apps sau via EDI, 10,3% din întreprinderi au cumpărat servicii cloud și 11,6% dintre întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au primit comenzi electronice pentru bunuri şi/sau servicii via website, apps sau via EDI.

Tot în 2018, 71,1% dintre întreprinderi au utilizat Internetul pentru a interacţiona cu autorităţile publice, iar 82,1% reprezintă persoanele care au transmis către autorităţile publice formulare completate prin intermediul internetului.

Foto: Pexels.com

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii

  1. Vor spune că se numește inovație, însă este doar furt de identitate:

    Către UEFISCDI

    Buna ziua,

    Am rugămintea ca adresa de e-mail ce mi-a aparținut pe perioada colaborării cu instituția subordonată dvs.sa fie stearsa, respectiv oana.prisecaru@uefiscdi.ro.

    Acest fapt ar fi trebuit să se întâmple în noiembrie 2011. In mai mult de 8 ani, îmi puteți confirma că nici măcar e-mailurile primite nu au fost redirecționate? Nu cred.

    Revin cu acest e-mail către dvs., după ce anterior am comunicat cele de mai sus celor din UEFISCDI care fi trebuit macar sa va înștiințeze, având în vedere că fapta se încadrează ca infracțiune și este pedepsita cu închisoare în conformitate cu Codul Penal.

    In plus, vreau ca toate datele mele cu caracter personal, începând cu numele și prenumele, sa fie șterse din serverul UEFISCDI, aici mă refer și la ștergerea datelor mele personale care apar pe site-urile dedicate celor două proiecte in care am lucrat: Strategia CDI 2007-2013 și Doctoratul in scoli de excelență (documente semnate și uploadate/documente cu numele meu etc.), dar și din cadrul platformei EVOC, unde figurez ca expert într-un proiect condus de Manuela Sofia Stănculescu, acronimul proiectului este DIZIX.

    Cum este posibil ca aceasta adresă de e-mail sa fie încă valida? Așa este și oana.prisecaru@uefiscsu.ro?

  2. Indicele arata clar diferenta: DEZVOLTARE versus SUBDEZVOLTARE!!!!
    Nici peste 25 de ANI Romania nu va ajunge la nivelul de azi al statelor nordice…stam langa Bulgaria saraca, fara nici o sansa de DEZVOLTARE!

  3. Referitor la – citez, pe sărite:
    „[…]tranzacţiile online […] dintre persoanele care utilizau internetul pentru operațiuni bancare […] numărul celor care comandă și cumpără bunuri și servicii online […]”
    Am ținut bani pe un cont la BCR; fără să umblu la ei, o bună perioadă de timp. Și după acea bucată de timp, când m-am dus la ei să văd ce-i cu banii ..m-am trezit cu suma .. înjumătățită, fără să se fi făcut vreo retragere de numerar! (extrasul îți arată.)
    Când i-am întrebat „ce s-a întâmplat cu restul banilor?” am primit următorul răspuns: „pe toată această perioadă, Banca a retras din sumă, comisioanele aferente, blah-blah-blah..”
    De atunci, nici c-am mai ținut vreodată bani în bancă – și nici că voi mai ține – ever! fk ducă-se cu digitalizarea lor, cu tot! Că digitalizată – sau nu – Banca te jecmănește de te lăsa pe zero fără măcar că tu să umbli vreodată la bani .. și nu sunt singurul caz, dar asta e.. Avem cash? Lucrăm cu bani lichizi !

    Însă nu asta era tema commentului, ci faptul – neacceptat de mulți, deși cunoscut la scară largă (nefiind o temă străină pentru multă lume, chiar global) – și anume că digitalizarea nu e scop în sine, cum nici 5G nu este, cum nici AI cu „accesoriile aferente” nu este scop în sine – Inteligenței artificiale fiindu-i „necesare” supercomputere (mai nou, e în cercetare la nemți: de tip cuantic) apoi infrastructură aproape instantanee de comunicare cu volume mari de date, ioT, autonomia vehiculelor, robotica, sistemul global de videocamere (numitul big brother) toate aceste accesorii având fiecare rolul său – fără de care AI nu-și poate face treaba; printre care, și digitalizarea.

    Și bineînțeles, perfectarea tehnologiei bio-electronice (la care se lucrează) astfel încât implementarea biocipului să ducă la rezultatele scontate și care este de fapt (conform Apocalipsa 13) targetul global.
    Digitalizarea, pe lângă simplificarea procedurilor (nimeni nu contestă) fiind doar o etapă de tranziție înspre ciparea generalizată (se pare, că nu se va putea cumpăra sau vinde nimic, dacă persoana în cauză nu va accepta că toate datele ei, inclusiv tranzacțiile financiar-bancare, tot – să-i fie implementate în corp prin cip bio-electronic.)

    Dar mulți naivi (dintre care unii „și mai naivi” – care cred că digitalizarea ar fi scopul „elitelor” /”ocultelor”.. lol), sau futuriștii, moderniștii – „pun botul” – cum e vorba românului. Mulți nu doar că nu s-au trezit încă la realitate; dar nici nu vor. Însă, mai e timp. De aceea, aburelile pupătorilor de morți – cu „cip-pe-buletin” sau mai nou, cu implementarea cipului prin vaccin anti-covid.. trec dincolo de domeniul hilarului. Dar asta e..

    P.S.
    Prin urmare, până se vor scoate banii de pe piața globală (și se vor scoate!) și să transpună totul pe cip – care nici ăla nu ne trebuie – mai e. Până atunci – în ce privește tranzacțiile online – Cash’ul e Și rămâne la putere, pentru mulți.