G4Media.ro

Înalta Curte de Casație a sesizat CCR privind modificările la Codurile penale…

Sursa foto: Pixabay

Înalta Curte de Casație a sesizat CCR privind modificările la Codurile penale făcute de coaliția PSD-PNL-UDMR privind pragul la abuzul în serviciu și folosirea probelor de la serviciile secrete în dosarele de corupție

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis marți să sesizeze Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, în ceea ce privește proiectele de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală votate săptămâna trecută în Parlament, potrivit unui comunicat al instituției.

G4Media a scris încă de săptămâna trecută că una dintre nemulțumirile judecătorilor ÎCCJ se referă la absența unui prag rezonabil pentru infracțiunea de abuz în serviciu așa cum a cerut CCR, potrivit surselor G4media.ro. Jurnalistul G4media.ro Dan Tăpălagă a explicat aici de ce ar fi periculos ca noile modificări să nu respecte deciziile CCR privind stabilirea unui prag rezonabil la infracțiunea de abuz în serviciu.

Alte nemulțumiri ale judecătorilor ÎCCJ privind modificările la coduri se referă la lipsa unui mecanism efectiv de control a informațiilor clasificate în camera preliminară și la procedura de contestare a probelor obținute de SRI pe MSN (mandat de siguranță națională).

Cu alte cuvinte, modificările benefice adoptate de Coaliția de guvernare ar fi prost reglementate și ar avea șanse mari să pice la CCR în viitor, cu consecințe dezastruoase asupra dosarelor penale.

Comunicatul ÎCCJ:

La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituită în Secții Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având în vedere dispozițiile art.146 lit.a) din Constituția României, republicată și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare, sub următoarele aspecte:

În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

– neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x
nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.

– neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.

În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:

– neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;

– neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind
calitatea legii;

– neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil

– neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;

– neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Pai cum ? In afara de pensiile speciale sa nu ia si ei cate o spaga barosana ? Sa stea cu frica ca-i urmareste SRI ? O rusine de justitie !

    • N-ai inteles nimic. Stai calm, nu esti singurul, sunteti cam 45% analfabeti functional in tara asta.
      Problema nu e ca judecatorii vor sa fure ci ca cei ce au facut legea vor sa scape cu ce au furat si nepedepsiti. Daia au si facut o lege proasta de care, spera ei, vor beneficia pe viitor. De data asta cei de la ICCJ au facut ce trebuie.

    • N-ai inteles nimic. Stai calm, nu esti singurul, sunteti cam 45% añªlfabeti functional in tara asta.
      Problema nu e ca judecatorii vor sa fure ci ca cei ce au facut legea vor sa scape cu ce au furat si nepedepsiti. Daia au si facut o lege pròasta de care, spera ei, vor beneficia pe viitor. De data asta cei de la ICCJ au facut ce trebuie

    • Cip, așa pare cum zici tu, dar n-o mai suspectez demult de bune intenții nici pe ea și nicio structură din sistemul nostru de Justiție.