ANALIZĂ Crima perfectă: De ce eliminarea pragului la abuz în serviciu va pune în pericol viitoare dosare de corupție
Eliminarea pragului la infracțiunea de abuz în serviciu va periclita toate dosarele care se vor deschide în baza noii legi, deoarece este doar o chestiune de timp până când Curtea Constituțională va decide că noua reglementare din Codul Penal nu respectă deciziile CCR pe această temă.
Proiectul de modificare a Codului Penal propus de Ministerul Justiției și adoptat de Guvern în luna decembrie nu prevedea un prag pentru ca abuzul în serviciu să fie considerat infracțune. El a fost introdus inițial în Senat, în urma unei ședințe a coaliției care a lăsat tot în sarcina ministrului justiției, Cătălin Predoiu, să stabilească cuantumul valoric.
Predoiu s-a raportat inițial la pragul stabilit pentru evaziunea fiscală (50 de mii de euro) și așa a apărut primul prag de 250 de mii de lei, care a scandalizat opinia publică. Ministrul justiției nu și-a asumat public propunerea, ci a trimis-o pe căi neoficiale la Parlament, dar a lăsat suficiente urme încât toată lumea să-l indice drept autorul amendamentului.
Din momentul izbucnirii scandalului public, a început competiția populistă pentru eliminarea pragului pentru abuz sau impunerea unui prag simbolic. USR, UDMR, o parte din societatea civilă au susținut furibund eliminarea pragului sau impunerea unei sume simbolice, de un leu sau un salariu minim.
Or, un prag derizoriu sau absența lui riscă să pice din nou la Curtea Constituțională. Mai multe decizii CCR (Decizia 405/2016, Decizia 392/06.06.2017 și Decizia nr. 466/2019) stabilesc faptul că ”legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”.
Într-una din deciziile CCR invocate se subliniază chiar că ”legiuitorul ar fi trebuit să fie mai ales preocupat de definirea intensităţii vătămării, cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, şi nu de stabilirea unui prag valoric derizoriu în sine, care, în realitate, nu rezolvă problema caracterului de ultima ratio a sancţiunii penale”.
Altfel spus, nu doar că trebuie să existe un prag pentru abuzul în serviciu pentru a fi considerat infracțiune, dar acesta nu trebuie să fie derizoriu.
Pragul propus la Senat a generat revolta opiniei publice deoarece pragul fusese ridicat mult prea sus. Orice faptă de abuz în serviciu care nu atingea pragul de 50 de mii de euro nu putea fi considerată infracțiune, deci nu intra în sfera penală. Asociațiile de procurori au anticipat că se va naște o nouă practică infracțională, prin spargea unor contracte mari în unele mai mici pentru a evita producerea unor prejudicii mai mari de 50 de mii de euro care ar atrage răspunderea penală.
Aici trebuie spus că PSD și UDMR au susținut informal în ședința coaliției un prag chiar mai mare, de 100.000 de euro, dar în cele din urmă ministrul Predoiu a avansat informal soluția de 50.000 de euro, raportată la pragul pentru evaziune fiscală. După scandalul public, liderul PSD, Marcel Ciolacu, i-a cerut public ministrului Predoiu să vină cu o soluție, iar Ministerul Justiției a propus suma de 9000 de lei (trei salarii minime).
În Comisia Juridică din Camera Deputaților liberalii au plusat și au propus scăderea pragului la 6000 de lei (două salarii minime). Comportamentul liberalilor și evoluțiile ulterioare din Comisia Juridică din timpul zilei de marți, când deputații PSD au fost lăsați în offside de cei de la PNL pe tema interceptărilor realizate de servicii, l-au determinat pe Marcel Ciolacu să adopte o poziție radicală în ședința coaliției de marți de la Guvern.
Potrivit informațiilor G4Media.ro, liderul PSD ar fi fost cel care i-a propus premierului Nicolae Ciucă să fie retrase toate amendamentele aduse în Senat și Camera Deputaților la Codul Penal și Codul de Procedură Penală și să se revină la forma inițială trimisă în decembrie de Guvern în Parlament. Adică, fără nici un prag la abuz și cu posibilitatea ca interceptările realizate de serviciile de informații să poată fi considerate din nou probe în procesele penale, inclulsiv în cauzele de corupție și evaziune fiscală.
Comisia Juridică condusă de Laura Vicol (PSD) a anulat printr-o procedură puternic contestată de opoziție toate amendamentele, iar forma inițială a proiectelor de Cod Penal și de Procedură Penală a trecut miercuri la prânz de plenul Camerei Deputaților. Doar AUR a anunțat că le va contesta la Curte Constituțională, însă nu dispune de suficiente semnături.
Altfel spus, în câteva zile, modificările la Coduri au mari șanse să fie promulgate. Procurorii vor deschide dosare de abuz în serviciu pe baza noilor reguli, adică fără prag. Anchetele vor dura luni de zile sau poate chiar ani. Peste câțiva ani, funcționarii, demnitarii sau primarii acuzați de abuz în serviciu pe baza noilor reguli (fără prag) vor putea ridica în cadrul proceselor excepții de neconstituționalitate. Acestea vor ajunge pe masa CCR, care mai devreme sau mai târziu va trebui să le soluționeze în acord cu propria jurisprundență.
Reamintesc că există nu mai puțin de trei decizii care spun că este nevoie de prag și nu de unul simbolic. Ne plac sau nu, ele există.
Cu alte cuvinte, putem anticipa de pe acum riscul real, major, ca peste trei, patru sau cinci ani, CCR să declare din nou neconstituțională eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu. Toți inculpații anchetați, judecați pe baza noilor reguli vor scăpa cu turma, exact așa cum scapă azi cohorte de inculpați după ce CCR a declarat neconstituțională prescripția specială.
Coaliția PSD-PNL-UDMR a comis cu această ocazie crima perfectă. Ea nu va putea fi acuzată niciodată că a eliminat premeditat pragul, dimpotrivă. Au făcut tot ce-au putut să impună un prag, unul chiar foarte mare la un moment dat. Cei care au militat pentru eliminare au fost partidele din opoziție, în special USR, cu susținerea unei părți din societatea civilă isterizată la gândul că politicienii vor să se strecoare pe sub un prag pus arbitar în lege.
Absența echilibrului în dezbaterea publică, funcționarea deficitară a Parlamentului și lipsa de discernământ politic a multora au făcut ca și aceste modificări la Codul Penal să stea sub semnul întrebării.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
51 comentarii