G4Media.ro

În Suedia, doar mediile din gimnaziu contează pentru admiterea la liceu, iar…

Foto: Ivan Samkov - Pexels.com

În Suedia, doar mediile din gimnaziu contează pentru admiterea la liceu, iar ele sunt validate prin câteva examene susținute cu profesorii de la clasă / La liceu aplici de acasă, din primăvară, și urmărești printr-o aplicație unde ești acceptat – o fostă elevă explică procesul

Nu există examen de admitere la liceu în Suedia, ci se calculează un punctaj total al calificativelor primite în tot gimnaziul, spune pentru EduPedu.ro Antonia Duță, care a absolvit liceul în luna iunie anul acesta, într-un oraș din sud-vestul țării. În ultimul an de gimnaziu se susțin câteva probe scrise și orale la materii esențiale, pentru a confirma mediile obținute până atunci, mai spune aceasta. Redăm mai jos explicațiile despre sistem și repartizarea în clasa a IX-a.

  • Demersul redacției EduPedu.ro vine în contextul în care dorim să aflăm cum se realizează trecerea de la gimnaziu la liceu în alte țări europene și repartizarea în ciclul secundar de studii preuniversitare. În România, sunt în dezbatere publică proiectele de legi ale Educației, până pe 24 august. O noutate din acestea este, printre altele, faptul ca la clasa a VIII-a să se poată susține și un examen de admitere separat pentru colegiile naționale, înainte de Evaluarea Națională. De asemenea, o altă modificare ar fi și la media generală din clasele V-VIII care n-ar mai avea nicio pondere în media finală pentru repartizarea la liceu, conform propunerii din lege.

Antonia, o absolventă de liceu din Suedia și actuală studentă tot în țara nordică, a precizat că a trebuit să învețe constant pentru a obține cele mai bune note și, implicit, medii, pe fiecare semestru, pentru că ele s-au adunat într-un punctaj total în ultimul an de gimnaziu care îi permitea să intre la liceul și clasa dorite.

Notele și mediile din gimnaziu contează integral pentru admiterea la liceu. Ele pot fi mărite la nevoie, cu evaluări suplimentare

Cum notele și mediile în Suedia sunt de la A (maxim) la F (minim), fiecare notă avea un echivalent în număr de puncte. Acestea adunate pot avea cel mult 340, în cei 3 ani de gimnaziu: “Am avut undeva la 310 puncte care îmi permiteau să aplic în sistem pentru aproape orice liceu. Nu contează liceul, calitatea predării în licee este la aceleași standarde aproximativ, așa că de obicei te interesezi să fie aproape de tine, să aibă profilul pe care îl cauți”.

Citește articolul integral pe G4Media.ro.

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Sa se intereseze autorii articolului si cat de raspandit e conceptul de copiat la evaluari in Suedia.

  2. E clar s-a decis să copiem Suedia, o țară recunoscută mondial pentru sistemul educațional adoptat de multi alții. Noroc că ne explica o eleva că altfel eram in plop. In Marea Britanie este testare , în SUA testare.

  3. Ignorând ifosele rusnacilor nemulțumiți, dar violatori si hoți, trebuie să remarc că sistemul nu stresează in Suedia, este corect, deci cel mai probabil nu va fi adoptat si la noi!

  4. Ce educatie primesc in familie copiii din Suedia si ce educatie primesc in Romania? Credeti ca scoala e independenta de educatia primita in familie?

    Cum scriu si cei de mai sus, Suedia e o alta societate, are un sistem de valori imposibil de reprodus in Romania.
    Am citit o stire in ziar despre o companie din Suedia care a construit un edificiu de utilitate publica – si l-a terminat inainte de termenul stabilit si cu un buget cu 15% mai mic… Au dat inapoi banii ramasi autoritatilor care ii platisera. Vedeti asa ceva posibil in Romania?

  5. Ați trăit în Suedia careva dintre voi. Eu trăiesc acolo ce explică maimuța asta e valabil la colegiu nu liceu.
    Doi la mana: sistemul de învățământ suedez este in învechit și depășit. In ziarele lor în toamna a fost o întreagă campanie cum au trișat la testele Pisa. In final a ieșit un ministru și a recunoscut că ai făcut-o pentru binele societății. Și aici varfurile adică cei cu muulti bani ajung departe, de obicei in USA dar se întorc după ceva ani și pornesc afaceri dar cu sediul nu in Suedia. Nu, sistemul nu e bun și că atare nici dracu nu vrea sistem suedez. Plus că sunt oaia neagra a Scandinaviei.
    Așa că mai incet cu închinatul la alții. Mai bine sa rezolvam problemele din Romania. Cum? Pai ori prin vot ori cu parul. Cred că soluția a doua e de preferat. Tumoarea nu se tratează ci se extirpa până la ultima celula.

    • Corect, domnule, bravo!