Hegemonică în largul Mării Negre, Rusia este ținută departe de coastele ucrainene

Analiză a publicației belgiene La Libre Belgique, preluată de Rador:

Hegemonică în Marea Neagră, Rusia poate ataca cu greu partea de coastă ucraineană care scapă controlului său, conform observatorilor occidentali: Kievul și-a văzut marina distrusă, dar amenință orizontul cu bateriile sale de coastă.

Marea Neagră, pentru ruși, încă de la începutul războiului, „este a lor Mare Nostrum”, notează căpitanul Eric Lavault, purtător de cuvânt al Marinei Franceze. Și asta, chiar dacă toate celelalte țări de coastă sunt membre NATO sau aspiră să fie.

O mare peste care domnesc cu aproximativ douăzeci de nave, conform informațiilor britanice, și ale cărei strâmtori de ieșire, Bosfor și Dardanele, au fost sigilate de la sfârșitul lunii februarie de Turcia în temeiul Convenției de la Montreux din 1936.

Un alt avantaj pentru ruși: capturarea recentă a portului Mariupol și cucerirea totală a coastei Mării Azov în nord-est le permite să aprovizioneze „cu un lanț logistic foarte direct” unitățile de luptă din Donbas din portul estic Novorosisk, observă domnul Lavault.

Cu toate acestea, pretinzând că a lovit crucișătorul rus „Moskva” pe 13 aprilie, apoi anunțând, luni, distrugerea a două ambarcațiuni rusești de patrulare în apropiere de Insula Șerpilor, Kievul a reușit să creeze o zonă de incertitudine în apropierea a ceea ce a mai rămas din coastele sale, între Odesa şi România.

Ucraina, a cărei flotă a fost anihilată, are baterii de coastă de rachete antinavă, precum „Neptun”, și probabil, în curând, Harpoane donate de Marea Britanie.

„Această zonă prezintă o amenințare pe care rușii trebuie să o ia în considerare”, a spus Igor Delanoe, director adjunct al Observatorului Franco-Rus și specialist în marina rusă.

Acest lucru ar putea împiedica Moscova să lanseze o operațiune amfibie în zona Odesa. O astfel de operațiune ar face posibilă enclavarea Ucrainei și realizarea conexiunii cu elementele acesteia în Transnistria separatistă a Moldovei, după cum a menționat încă în această săptămână un general rus.

Dar în viitorul imediat, această ipoteză „pare inaccesibilă. Trebuie să vedem cum se vor aranja lucrurile în Donbas”, potrivit domnului Delanoe. Și, mai presus de toate, „va trebui să fie neutralizate bateriile de coastă, dacă vor decide să se angajeze în această variantă”.

„Nu știm cu exactitate câte nave ‘Neptun’ au ucrainenii”, a spus Michael Petersen, directorul Institutului de Studii ale Marinei Ruse de la Colegiul de Război Naval din SUA.

În plus, rușii „nu dețin controlul asupra cerului și nu sunt precişi în loviturile lor cu rachete”, ceea ce le limitează capacitatea de a neutraliza aceste baterii, notează Eric Lavault.

De la începutul războiului, „Rusia a întâmpinat mari dificultăți în găsirea și distrugerea bateriilor mobile de rachete sol-aer”, spune domnul Petersen, și „cred că va fi la fel și pentru bateriile mobile de apărare de coastă”, care sunt adesea mutate.

Cu aceste rachete, „dintre care majoritatea au o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri”, amintește domnul Petersen. Ucraina a creat „un cordon sanitar maritim”, ilustrează Eric Lavault, care face și posibilă amenințarea „aprovizionării pe mare” a trupelor ruse angajate pe flancul sudic” între Herson și Nikolaev.

Un cordon consolidat de mine – dintre care unele au început să plutească în derivă – și care va fi întărit și mai mult de dronele maritime de suprafață promise de Statele Unite, „menite să ajute Ucraina în apărarea coastei”, potrivit Pentagonului care refuză să spună dacă vor avea arme la bord.

„Cel mai probabil este că vor fi folosite pentru supravegherea și recunoașterea sistemelor de arme” de pe coastă, estimează domnul Petersen.

„Rușii nu trebuie să poată controla Marea Neagră. Nu mai depinde de ei”, a declarat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, pentru Sky News, joia trecută, denunțând, printre altele, efectele blocadei asupra fluxurilor comerciale de cereale.

Armata ucraineană deține și drona de luptă turcească Bayraktar – care a fost folosită luni în timpul distrugerii celor două ambarcațiuni de patrulare rusești în apropiere de Insula Șerpilor.

Din punct de vedere istoric, Marea Neagră, numită anterior Pont-Euxin, a fost întotdeauna vitală pentru Rusia, care „trebuie să scape în sfârșit din camera sa închisă (…), să-și umple plămânii cu aerul liber al mărilor” scria Dostoievski în 1877.

Oricare ar fi rezultatul războiului, Rusia se va lupta să-și mențină controlul, iar Marea Neagră este de așteptat să rămână un focar de tensiuni care afectează fluxurile economice globale.

„Vor reveni navele comerciale, vor merge la Mariupol, vor merge la Odesa care, sperăm, va rămâne ucraineană, vor merge în porturile românești și bulgare… Dar exploatarea fundului mării, pescuitul, în zonele maritime cucerite, ar putea fi ruseşti”, anticipează Eric Lavault.

La nivel strategic, „multe state de coastă învață lecțiile războiului, importanța bateriilor de coastă, România, turcii în special”, subliniază domnul Petersen.

Dacă toți se vor dota cu astfel de echipamente, „balanța navală va oscila spre aceste alte țări”, anticipează expertul american, și chiar dacă Rusia își menține hegemonia, „cu siguranță, se va simți mai puțin confortabil”.

Traducerea Rador: Rodezia Costea / Sursa foto: Mil.ru