Franța, în criză politică profundă după ce guvernul condus de Francois Bayrou a căzut la votul de încredere din Adunarea Națională

Votul a fost de 194 – 364 din 574, cu 16 deputați care nu au participat la vot. Premierul Bayrou nu a reunit în favoarea declarației sale de politică generală nici măcar toate voturile “soclului central” format din confederația centristă pro-prezidențială Ensemble (Împreună) cu 161 de deputați și Republicanii (LR, centru dreapta) cu 49 de deputați, în total 210 de deputați.

Rezultatul a fost mai slab chiar decât de la moțiunea de cenzură din decembrie 2024 care a răsturnat guvernul condus de predecesorul lui Bayrou, Michel Barnier, când 331 de deputați au votat împotriva guvernului. Practic 13 deputați LR au votat împotrivă și alți nouă s-au abținut.

Bayrou își va înmâna demisia președintelui Emmanuel Macron marți dimineața. El este al patrulea prim ministru în cei trei de când Macron a fost reales în fruntea statului.

Presa a relatat că președintele Macron vrea să numească rapid un nou prim ministru, dar șansele ca un nou guvern de tipul celor conduse de Barnier și Bayrou să reziste sunt minimale.

Cel mai numeros grup parlamentar, cel a Reunirii Naționale (RN, dreapta populistă/extremă) și cel al aliaților săi Uniunea Dreptelor, cu 138 de deputați, cer o dizolvarea a Adunării Naționale și convocarea unor alegeri parlamentare anticipate, al trei scrutin legislativ în trei ani și jumătate.

De partea cealaltă, a stângii parlamentare, cel mai numeros partid, Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală/extremă) cu 71 de deputați, cere demisia președintelui Macron, pe care-l consideră responsabil de situația actuală și cum acesta promite să-și ducă mandatul până la capăt în 2027, LFI promite să deschidă chiar de marți procedura de destituire din funcție a președintelui, ceea ce a mai făcut, dar care a eșuat.

Partidul Socialist (PS), cu 66 de deputați, cel mai moderat din arcul stângii, se declară dispus să participe la guvernare, cu condiția unei schimbări de politică economică, adică un viraj spre stânga, ceea ce este complet inacceptabil pentru LR. Și poziția Verzilor (EELV) cu 38 de deputați și a Partidului Comunist (PCF) cu 17 deputați, este similară celei a PS.

În concluzie, formarea unui guvern funcțional care să elaboreze un buget care să atace problema uriașului deficit bugetar, care depășește 6% din Produsul Intern Brut, este practic imposibilă. În fapt nu formarea unui guvern nu este atât problema, cât formarea unei majorități stabile, în condițiile în care Adunarea Națională este împărțită în trei blocuri: unul central, unul de dreapta și unul de stânga.

Pe de altă parte, un scrutin legislativ anticipat nu garantează formarea unei majorități absolute. RN este în fruntea sondajelor de opinie pentru alegeri parlamentare, dar este prea devreme de spus dacă poate obține o majoritate a celor 577 de mandate. Și chiar dacă ar obține, cum va putea guverna cu președintele Macron care mai are 18 luni la Palatul Elysee?

O situație criză fără precedent în ultimii 67 de ani de la înființarea celei de-a Cincea Republici de către Charles de Gaulle, tocmai pentru a preveni instabilitatea și haosul care au dominat cea de-a Patra Republică (1946 – 1958). Iar apropierea scrutinului prezidențial din 2027 adaugă și mai multă incertitudine la această situație de criză politică gravă, suprapusă pe una economică la fel de gravă.