George Simion pune nervii pe jar la Bruxelles, potrivit Politico

Publicația Politico l-a analizat pe candidatul extremist George Simion și se întreabă dacă Europa este pe cale să aibă un alt perturbator clamoros la masa liderilor.

Aceasta este cu siguranță temerea Bruxelles-ului, deoarece ultranaționalistul de extremă dreapta George Simion are șanse mari să câștige duminică președinția României.

Oficialii europeni sunt deosebit de îngrijorați de faptul că această personalitate în vârstă de 38 de ani se va alătura actualului duo de distrugători – Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia – în încercarea de a sabota ajutorul acordat Ucrainei exact în momentul în care UE dorește să crească presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.

Dacă Bucureștiul trece în tabăra sabotorilor, ar fi o lovitură dură, deoarece România are o greutate geostrategică mai mare decât Ungaria sau Slovacia. Națiunea de la Marea Neagră, cu 19 milioane de locuitori, a fost, până acum, un stâlp solid al UE și al alianței NATO.

Simion încearcă rapid să risipească temerile că va zdruncina barca. El insistă că va fi un lider pro-UE și pro-NATO, care se aliniază mai direct cu premierul italian Giorgia Meloni – o extremă dreaptă pro-Ucraina – decât Orbán sau Fico. El își prezintă alianța cu mișcarea MAGA a lui Donald Trump drept o modalitate de a menține trupele americane angajate în România.

„Suntem un grup eurorealist, nu eurosceptic”, a declarat Simion pentru POLITICO, adăugând că el a îmbrățișat piața unică a UE ca un motor al bogăției pentru români.

Este, desigur, greu de imaginat că Simion ar fi un partener natural pentru Orbán, cel mai tenace rebel intern al UE. Deși Simion recunoaște că Orbán i-a servit drept „model”, nu există prea multă dragoste între tabăra naționalistă română și cea maghiară, care sunt în conflict aprig în ceea ce privește minoritatea maghiară din Transilvania, în nordul României.

Dar aceste tensiuni cu Orbán nu înseamnă că toată lumea respiră ușurată la Bruxelles. Oficialii și experții care au observat ascensiunea lui Simion – și au urmărit declarațiile sale uneori contradictorii – sunt sceptici că acesta poate avea același succes ca Meloni în ceea ce privește integrarea agendei sale de dreapta în cadrul UE.

Aceștia indică promisiunile sale de a opri impunerea de către UE a unei noi ordini „globaliste”, pretențiile sale teritoriale asupra Moldovei, o țară candidată la UE care se confruntă cu destabilizarea rusă, precum și opoziția sa generală față de orice sprijin suplimentar pentru Ucraina, ca dovezi că Simion va fi, în cel mai bun caz, un lider imprevizibil și, în cel mai rău caz, o sursă de divizare în cadrul blocului.

„Cred că ar fi cu siguranță o figură perturbatoare în jurul mesei Consiliului UE și, potențial, și în jurul mesei NATO”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și în prezent distins fellow la Royal United Services Institute.

„Poziția sa pare foarte clară: în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, el propune neutralitate pentru România – ceea ce este, desigur, incompatibil cu poziția României atât ca stat membru al UE, cât și ca aliat NATO”.

Simion neagă categoric că este pro-rus, dar este o „persona non grata” interzisă în Ucraina pentru promovarea unei „ideologii unioniste care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”. Partidul lui Simion, Alianța pentru Unirea Românilor, este asociat cu o viziune iredentistă a unei Românii Mari care riscă să declanșeze dispute teritoriale și un potențial conflict cu Ucraina, Moldova și Bulgaria.

La conducerea Bucureștiului, el ar avea numeroase ocazii să provoace probleme prin retragerea din operațiunile NATO de antrenament pentru ucraineni, prin obstrucționarea trecerilor de frontieră și a fluxului de arme către Ucraina și prin revenirea asupra rolului central al României în sprijinirea exporturilor de cereale din Marea Neagră.

La rândul său, Simion insistă că face presiuni asupra Kievului pentru a apăra drepturile vorbitorilor de limbă română din Ucraina – un subiect pe care guvernul președintelui Volodimir Zelenski a fost, în realitate, foarte dispus să îl abordeze.

Manfred Weber, șeful Partidului Popular European, formațiune umbrelă de centru-dreapta, a cărei filială din România se opune lui Simion, a preluat îngrijorările lui Lungescu și a declarat că Simion reprezintă „un risc pentru ceea ce cred”.

Liderul PPE a respins orice comparație între Simion și Meloni, care rămâne în mainstream-ul european în ciuda politicilor sale de dreapta dură de acasă, susținând că românul nu este „cu siguranță” ca italianca.

Weber l-a acuzat, de asemenea, pe Simion că a „lucrat împreună cu [serviciile de securitate] ruse”. Simion neagă acuzațiile potrivit cărora s-ar fi întâlnit cu spioni ruși în Ucraina în urmă cu peste un deceniu.

Aceste îngrijorări nu par să îi fi descurajat pe alegătorii români, care i-au acordat lui Simion 41% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acestea fiind spuse, candidatul populist a eșuat săptămâna trecută în dezbaterea împotriva rivalului său centrist Nicușor Dan, iar sondajele de opinie sugerează că avansul său începe să scadă.

Sondajul POLITICO îl plasează la doar 3 puncte procentuale în fața lui Dan, în timp ce cursa se îndreaptă spre ultima linie dreaptă.

Tensiuni transilvănene

La prima vedere, Simion și Orbán, șeful perturbator al Europei, par a fi făcuți din aceeași stofă politică. Ambii sunt ultranaționaliști care promovează o viziune creștină, pro-familie, pentru țările lor. Ambii provin din țările din blocul estic, au comparat UE cu URSS și ambii venerează mișcarea MAGA a lui Donald Trump.

Dar există o limită clară în ceea ce privește apropierea dintre ei. Simion și Orbán sunt în conflict de ani de zile din cauza afirmațiilor lui Orbán conform cărora minoritățile maghiare din România sunt maltratate.

Membrii partidului AUR al lui Simion îl suspectează pe Orbán că a blocat încercarea acestuia de a se alătura grupării Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. De fapt, ei au fost acceptați în cadrul primei alianțe de dreapta a blocului doar după ce partidul Fidesz al liderului maghiar a renunțat pentru a fonda grupul de extremă dreapta Patrioții.

AUR – și în special Simion – au dobândit notorietate în 2019 în timpul unor dispute aprinse privind mormintele militare din satul Valea Uzului din România, unde sunt îngropați mulți soldați maghiari. „Maghiarii au fost bătuți, iar mormintele au fost profanate … De atunci, au atacat săptămânal poporul nostru, regiunea noastră și școlile noastre”, a declarat pentru POLITICO Botond Csoma, purtător de cuvânt și lider de grup parlamentar al Alianței Democrate a Maghiarilor din România.

Orbán se bazează pe sprijinul minorității maghiare din România, căreia guvernul său i-a acordat cetățenie. Aceștia au reprezentat peste 250.000 de voturi la ultimele alegeri generale din Ungaria și sunt văzuți ca un bastion de sprijin pentru Orban. Acesta va avea nevoie de sprijinul lor pentru a-l înfrunta pe rivalul său, Péter Magyar, al cărui partid Tisza îl devansează în sondaje în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor.

În ciuda acestor tensiuni subiacente, Simion este dornic să întindă o ramură de măslin lui Orbán și să creeze o alianță la Bruxelles.

„Relația cu domnul Orbán în acest moment nu există, dar, așa cum am spus anterior, într-o anumită măsură, Viktor Orbán este un model pentru mine și în multe probleme, voi colabora cu el”, a declarat Simion pentru POLITICO.

Săptămâna trecută, Orbán a vorbit pentru prima dată despre alegerile din România, spunând că „unul dintre candidați, domnul Simion, a spus … că atât Ungaria, cât și România ar trebui să se poată baza una pe cealaltă … Suntem pe deplin de acord”.

Simion i-a mulțumit lui Orbán pentru sprijinul său după declarație – dar acest lucru a provocat dezordine în partidul minorității maghiare. Pentru a atenua agitația, Orbán a revenit ușor asupra deciziei, o zi mai târziu, și a declarat că se aliniază pe deplin opiniei partidului minorității maghiare.

Omul Meloni

Mai degrabă decât Orbán, Simion o citează în mod obișnuit pe Meloni ca principală sursă de inspirație. Premierul italian ocupă o zonă politică situată între taberele de extremă-dreapta și mainstream-ul de centru-dreapta al UE și este acceptat ca partener atât de PPE-ul lui Weber, cât și de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.

Cu toate acestea, pentru Bruxelles, Simion nu este Meloni. Relația ostilă a populistului cu Ucraina este o problemă majoră și a fost considerată în trecut un alt impediment în calea aderării grupului la familia ECR. Pentru a obține admiterea în partid, ECR l-a obligat pe AUR să semneze o declarație scrisă, văzută de POLITICO, care condamna invazia Rusiei în Ucraina și se angaja vag să păstreze statul de drept.

De atunci, Simion a susținut că este un critic ferm al Kremlinului și a declarat recent că Putin ar trebui să fie arestat pentru crime de război în Ucraina. Dar a refuzat să se angajeze să acorde ajutor militar Ucrainei și și-a dublat promisiunea de a se opune acestor măsuri în cadrul Consiliului European.

Rămâne de văzut dacă Meloni și ECR îl pot face în cele din urmă pe populist acceptabil la Bruxelles. „Voi fi deschis colaborării”, a spus Simion. „Desigur, voi fi noul copil din bloc, așa că va trebui să învăț multe de la doamna Meloni și de la alți lideri cu experiență”.

Simion a declarat pentru POLITICO că îi admiră și pe alți politicieni conservatori, precum premierul naționalist flamand al Belgiei Bart De Wever și premierul ceh Petr Fiala.

Imprevizibil

Experții români, cu o memorie mai lungă, au un mesaj: Nu aveți încredere în ce spune Simion sau programul său de partid. Este vorba, până la urmă, de un om care a trecut de la compararea UE cu Uniunea Sovietică, iar apoi a susținut că nu este eurosceptic.

„Nu luați nimic din ceea ce au scris în acel program”, a spus Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum, care a susținut că Simion a învățat din campania lui Trump. Ea a spus că, la fel ca Trump, Simion „a creat un cult” în jurul său. „Oamenii vor vota pentru tine chiar dacă îi minți în față”, a spus ea.

Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, a spus Nuțu, dar a avertizat că „va acționa ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.

Expertul politic român Radu Magdin a declarat, de asemenea, că Simion nu este de încredere și promite prea mult pentru a câștiga alegerile, dar a socotit că constrângerile economice îl vor forța în cele din urmă să accepte o înțelegere. România primește fonduri europene extrem de importante în sectoare care variază de la agricultură la digitalizare, iar Simion nu va dori ca Bucureștiul să aibă soarta Ungariei și să i se taie finanțarea.

„Legitimitatea politică aici este mai puternică cu Simion, dar pârghia economică este mai puternică cu von der Leyen pentru că, știți, faci campanie în poezie și guvernezi în proză”, a spus el, citând fragilitatea economică a României cu privire la nivelul deficitului. „Acesta este un element de slăbiciune pe care orice lider român îl are în relația cu Bruxelles-ul”.

„Presiunea de a normaliza asupra oricărui președinte român … este uriașă și este determinată pur și simplu de considerente economice”, a adăugat Magdin.

Claudiu Năsui, fost ministru român al economiei și actual deputat al partidului liberal Uniunea Salvați România, a fost și mai puțin echivoc și a prezis că victoria lui Simion ar fi un „dezastru absolut”.

„Ceea ce se va întâmpla cu președinția Simion este că oamenii se vor aștepta la mult mai multă nesiguranță din partea României și la mult mai multe probleme, așa că vor retrage fondurile”, a prezis el.

„Deci, în cel mai bun caz, ar trebui să ne așteptăm la un președinte de tip Meloni sau PiS”, a spus el, referindu-se la partidul naționalist și social conservator Legea și Justiția din Polonia. „Acesta va fi cel mai bun scenariu. Nu cred că va fi cel mai bun scenariu, cred că va fi mai rău decât Viktor Orbán dacă va fi ales”, a avertizat Năsui.