Furnicile nebune galbene fac ravagii în satele din sudul Indiei. Insectele nu mușcă sau înțeapă, dar pulverizează acid formic și „mănâncă orice și oricât”

Sute de oameni care locuiesc în șapte sate din statul Tamil Nadu, în sudul Indiei, spun că sunt afectați de o infestare cu furnici galbene nebune, relatează BBC.

Aceste insecte, spun ei, le atacă animalele și afectează randamentul culturilor, punându-le în pericol mijloacele de trai.

Furnicile galbene nebune se numără printre cele mai periculoase specii invazive din lume, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.

Ele nu mușcă și nu înțeapă, dar pulverizează acid formic, care poate provoca reacții.

Aceste furnici – denumirea lor științifică este Anoplolepis gracilipes – se găsesc de obicei în regiunile tropicale și subtropicale. Se mișcă într-un mod neregulat, necoordonat, mișcarea lor devenind mai frenetică atunci când sunt deranjate.

Experții spun că aceste furnici se înmulțesc rapid și pot „provoca pagube mari animalelor sălbatice indigene”. În multe părți ale Australiei au fost raportate infestări cu aceste insecte.

Dr. Pronoy Baidya, un entomolog care a făcut cercetări asupra furnicilor nebune galbene, spune că acestea sunt o „specie oportunistă”.

„Nu au nicio preferință în ceea ce privește dieta. Mănâncă orice și de toate”, spune el, adăugând că acestea se hrănesc și cu alte specii de furnici, albine și viespi.

Satele afectate din Tamil Nadu sunt situate într-o regiune colinară din jurul pădurii Karanthamalai din districtul Dindigul. Majoritatea oamenilor de aici sunt fermieri sau proprietari de vite.

„De îndată ce ne apropiem de pădure, furnicile se urcă pe noi, provocându-ne iritații și bășici. Nu putem nici măcar să cărăm apă pentru a bea, deoarece ele roiesc și acolo. Nu știm ce să facem”, spune Selvam, un fermier în vârstă de 55 de ani.

Sătenii au declarat pentru BBC că au mai văzut aceste furnici în pădure în ultimii ani. Dar este pentru prima dată când au apărut în număr atât de mare în sate, dând viața peste cap.

Crescătorii de vite care locuiau în apropierea pădurii spun că și-au părăsit așezările din cauza infestării.

„Din moment ce casa mea a fost infestată cu aceste furnici, am plecat și am venit [în sat]. Nu reușim să le controlăm, numărul lor continuă să crească”, spune Nagammal, ale cărui capre au fost atacate de furnici.

Ofițerul local pentru păduri, Prabhu, a declarat pentru BBC că a ordonat oficialilor să „efectueze un studiu amănunțit și să prezinte un raport”.

„Pot să comentez acest lucru doar după ce primesc raportul”, a spus el.

Dr. Singamuthu, un medic veterinar guvernamental, a declarat pentru BBC că furnicile „arată ca niște furnici normale”.

„Nu știm de ce s-au răspândit. De asemenea, nu înțelegem cum să le controlăm. Nu putem spune cu certitudine că acesta este motivul problemelor cu care se confruntă oamenii și vitele”, spune el, adăugând că sătenilor li s-a cerut să nu-și trimită vitele în pădure pentru a pășuna.

Între timp, sătenii au afirmat că animalele lor și chiar șerpii și iepurii au murit după ce au fost atacați de aceste furnici.

Dr. Baidya a declarat că este posibil ca acidul formic pulverizat de sute de furnici să fi afectat ochii animalelor, dar adaugă că „nu este înregistrat dacă acestea vizează în mod specific ochii”. La oameni, el spune că acidul poate provoca reacții alergice, dar este posibil să nu pună în pericol viața.

Experții sunt îngrijorați de faptul că proliferarea acestor insecte ar putea afecta ecologia regiunii.

Atunci când aceste furnici au invadat pentru prima dată Insula Crăciunului din Australia, ele au înlocuit furnicile indigene, atacându-le și preluând sursele lor de hrană, spune Dr. Baidya. De asemenea, ele au ucis milioane de crabi roșii de pe insulă, orbindu-i și incapacitându-i.

Dr. Priyadarshan Dharmarajan, un entomolog care lucrează cu un grup de conservare, spune că aceste furnici au o relație simbiotică cu afidele, care sunt insecte care sug seva și care pot dăuna culturilor.

„Ele se hrănesc cu substanța asemănătoare laptelui produsă de afide, care nu este bună pentru culturi”, spune el.

Dr. Dharmarajan spune că este posibil ca problema să se fi agravat acum din cauza temperaturilor în continuă creștere.

„Atunci când temperatura mediului crește, crește și rata lor metabolică, ceea ce îi determină să mănânce mai mult. Acesta ar putea fi un motiv”, spune el, adăugând că acest lucru nu poate fi confirmat fără date.

„Trebuie să colectăm mai multe date referitoare la modelele meteorologice din zonele de infestare și să le analizăm.”