FOTO VIDEO Cum a arătat prima seară a fetivalului Enisala – unitate la cetate/ Mii de oameni au participat la concerte și târguri meșteșugărești în cetatea stăpânită altădată de negustorii genovezi

Câteva mii de persoane au participat, vineri seara, la festivalul Enisala – Unitate la cetate, organizat de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea, peste 40 de agenţi economici, meşteşugari şi producători agricoli oferindu-le spectatorilor atât obiecte artizanale, cât şi preparate tradiţionale, conform Agerpres.

Ansamblul folcloric Danubius din Tulcea a deschis prima seară de spectacole a festivalului, în timpul căreia au susţinut recitaluri taraful Marin Alexandru şi Lavinia Furtună, Ionuţ Galani, Millenium şi Vunk.

„E fantastic că avem acest festival. Începem şi noi, dacă tot am vrut capitalism, să ne facem promovare turistică, aşa cum se întâmplă în Spania. Acolo sunt două săptămâni de carnaval care încep în Tenerife şi se termină în Las Palmas. Au fost Zilele Tulcei, acum e spectacolul acesta şi mai vede şi lumea o foaie de istorie cu cetăţile Enisala şi Histria”, a declarat, pentru Agerpres, unul dintre participanţii la eveniment, Ionuţ Falcă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În cetatea stăpânită altădată de negustorii genovezi, zilele acestea sunt producători din toate zonele ţării, printre care şi Valentina Grigore din satul tulcean Jurilovca. Ea reprezintă Comunitatea ruşilor lipoveni din România şi oferă produse specifice acestei minorităţi.

„Matrioşka este simbolul fertilităţii. Pe timpuri, se dăruia tinerilor căsătoriţi pentru prosperitate şi se transmitea din generaţie în generaţie. Aşa căpăta o valoare inestimabilă şi toată lumea se lăuda cu vechimea ei”, a afirmat Valentina Grigore.

Mădălina Olteanu, din Sibiu, vinde bijuterii din lemn, dar şi jocuri de inteligenţă.

„Practic, trebuie să faceţi un puzzle care este aparent simplu, dar care de fapt este foarte complicat. Sunt jocuri de inteligenţă făcute în Republica Moldova şi sunt recomandate pentru toate vârstele. Sunt jocuri de familie”, a precizat Mădălina Olteanu.

Potrivit Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM), instituţie care administrează cetatea Enisala, situl a avut anul trecut circa 58.000 de vizitatori, iar Enisala este numele corect al cetăţii, nu Heracleea, aşa cum se mai foloseşte.

„Totul a pornit de la o monedă care a fost descoperită întâmplător în localitate, fiind şi un sit de epocă romană în vecinătate. Era o monedă de la împăratul Heraclius, 610-641 e.n., şi acel învăţător a spus că aceasta este cetatea Heracleea. O perioadă lungă de timp, chiar până în anii 1960, s-a vorbit de Heracleea, apoi încet, încet, istoricii şi-au dat seama că denumirea nu este corectă. Enisala, Eni-sale, este menţionată în cronicile turceşti în secolul al XVII-lea, e o contopire de cuvinte slave şi turceşti şi ar însemna ‘satul nou’ sau ‘cetatea cea nouă’, după unii istorici”, a precizat reprezentantul ICEM, cercetătorul Aurel Stănică.

Prima seară a festivalului Enisala – unitate la cetate s-a încheiat cu un spectacol de lasere, iar sâmbătă seara vor susţine spectacole ansamblurile Altona şi Băbăianca din judeţul Tulcea şi vor concerta Walter Ghicolescu, Nicolae Voiculeţ, Luminiţa Anghel şi Cargo.

Festivalul se va încheia duminică cu un foc de artificii, care va avea loc după spectacolul oferit de ansamblurile Flori de cimbrişor şi Landâş din judeţul Tulcea şi după recitalurile susţinute de Provincialii, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Stelu Enache şi trupa Voltaj.

Enisala, monument de arhitectură militară unic în România, a fost construită de genovezi în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, apoi, pentru o scurtă perioadă, a revenit domnitorului român Mircea cel Bătrân, care a pierdut-o în favoarea Imperiului Otoman.