EXCLUSIV Cele cinci dosare ale lui Andras Istvan Demeter, ministrul Culturii: o achitare după dezincriminarea faptei, două clasări ale procurorilor, o renunțare la urmărirea penală și un conflict de interese. Demeter, în fața unui judecător: Sunt ”o victimă a unui sistem care greşeşte”

Andras Istvan Demeter, actualul ministrul al Culturii din partea UDMR, a fost implicat, de-a lungul timpului, în patru dosare penale, iar într-o altă speță, în contencios administrativ, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că s-a aflat în conflict de interese. Cel mai recent dosar penal s-a derulat în perioada 2020-2022, atunci când Demeter a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţilor. În 2019, după dosarul de conflict de interese, Demeter declara pentru G4Media.ro că ”nu recunosc corectitudinea tratamentului în cadrul procesului (…) susțin că nu este și nu a fost un proces corect”.

În ancheta legată de nerespectarea regimului armelor şi muniţilor, terminat în 2021 cu decizia procurorului de caz de a renunța la urmărirea penală, Demeter a declarat în fața unui judecător că ”este o victimă a unui sistem care greşeşte şi nu îşi recunoaşte greşeala, dar care dispune confiscarea unui bun proprietate personală, dobândit în condiţiile legii, pentru nişte motive formale”.

Întrebat de G4Media.ro despre toate aceste dosare, Demeter a declarat: ”Cu siguranță, în peste trei decenii de activitate în management și/sau administrație, nu am fost confortabil  tuturor. A fost imposibil de evitat să fi avut diverse calități (din când în când chiar și procesuale) în diverse dosare civile, de natură administrativă sau chiar penală.”

Trei dintre cele patru dosare în care a fost cercetat, urmărit penal, inculpat și/sau trimis în judecată Andras Istvan Demeter (56 de ani) au fost instrumentate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Conform unui răspuns trimis G4Media.ro de această unitate de parchet, Demeter a fost trimis în judecată, pe 22 iunie 2015, într-un dosar constituit în anul 2013, sub aspectul comiterii infracțiunii de conflict de interese în formă continuată.

Pe 27 martie 2017, inculpatul a fost achitat de Judecătoria Sectorului 1 întrucât fapta pentru care fusese trimis în judecată fusese dezincriminată și, prin urmare, nu mai era prevăzută de legea penală. La data de 18 decembrie 2018, decizia a rămas definitivă la Curtea de Apel București.

În acest dosar, în care au fost inculpate și alte persoane, Demeter a fost acuzat că, în calitate de funcţionar public, Preşedinte Director General (PDG) al Societăţii Române de Radiodifuziune, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în perioada 12.07.2010 – 01.01.2012, a semnat acte pentru plata unor drepturi salariale de 111.119 lei către un alt inculpat, Ioan Răzvan Dincă, consilier principal al său în cadrul cabinetului de PDG.

Pe de altă parte, atât înainte, cât şi ulterior perioadei de referinţă 12.07.2010 – 01.01.2012, procurorii susțineau că Dincă, care era și director general al Teatrului Naţional de Operetă, iar ulterior al Operei Naţionale din Bucureşti, a avizat plata către Demeter, în calitate de titular al PFA Demeter Andras Istvan, în baza unor raporturi comerciale (prestații artistice) a sumei de 104.258,53 lei.

Fără a oferi detalii, Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 a mai transmis că actualul ministru a mai avut calitatea de suspect în două dosare constituite în 2015 și 2016, în ambele vizată fiind infracțiunea de abuz în serviciu. În primul dosar, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei pe 3 decembrie 2020, iar în al doilea a fost luată aceeași decizie, pe 20 martie 2019. De fiecare dată, motivarea a fost aceea că fapta nu era prevăzută de legea penală.

Surse G4Media.ro au declarat că unul dintre cele două dosare a fost derivat din cel mai cunoscut dosar al lui Andras Istvan Demeter, unul de contencios finalizat în 2017. În această speță, Agenția Națională de Integritate (ANI) îl acuzase pe Demeter că, în septembrie 2011, pe vremea când ocupa funcția de director general al Radioului Public, a semnat un ordin prin care s-a numit singur în funcția de coordonator într-un proiect POSDRU cu fonduri europene, obținând în urma activităților desfășurate un venit brut în valoare de 190.000 de lei. Potrivit ANI, Demeter a emis un act administrativ în exercitarea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, încălcând astfel Legea conflictului de interese.

Demeter a atacat Raportul ANI la instanțe, în contencios administrativ, dar a pierdut definitiv procesul, în noiembrie 2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Principala consecință a deciziei judecătorilor era interdicția timp de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani. Cu toate acestea, Demeter a rămas în continuare membru în Consiliul de Administrație al Radioului Public și coordonator cu atribuții de director al Casei de Producție a TVR, ceea ce a făcut ca Agenția Națională de Integritate să trimită celor două Camere ale Parlamentului o cerere de destituire a sa din funcții.

Contactat de G4Media.ro  la acel moment și întrebat de ce nu demisionează, Demeter a declarat că ”Nu iau în calcul pentru că în continuare susțin că nu este și nu a fost un proces corect. Parlamentul face, parlamentul desface. În momentul în care Parlamentul va avea conjunctura, timpul necesar de a se apleca asupra acestor probleme mă voi conforma deciziei Parlamentului. Ca și convingere personală, nu vreau să recurg la acest gest individual pentru că nu recunosc corectitudinea tratamentului în cadrul procesului.” Interdicția a expirat în noiembrie 2020, câteva luni mai târziu, Demeter fiind numit secretar de stat în Ministerul Culturii.

Referitor la dosarele în care a fost implicat, Demeter a declarat: ”Cu siguranță, în peste trei decenii de activitate în management și/sau administrație, nu am fost confortabil tuturor. A fost imposibil de evitat să fi avut diverse calități (din când în când chiar și procesuale) în diverse dosare civile, de natură administrativă sau chiar penală. După ani și ani, toate au fost soluționate de către instanțe. Nu am cunostință să fi existat vreo decizie de condamnare definitivă.”

Cel mai recent dosar penal al lui Demeter datează din 2020, atunci când la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a fost înregistrat ca suspect, alături de o altă persoană, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţilor, în forma deţinerii fără drept a unui mecanism – ţeavă de rezervă letală cu glonţ marca Krico pentru o armă de vânătoare letală.

În final, conform unei decizii a Judecătoriei Buftea consultată de G4Media.ro, în 2021, procurorul de caz a cerut unui judecător să îi aprobe decizia de renunțare la urmărire penală ”întrucât nu există interes public în continuarea urmăririi penale faţă de fapta sesizată”. Judecătorul a admis acțiunea, iar ulterior, într-un dosar separat, procurorul de caz a solicitat altui complet de judecată confiscarea țevii în scopul ”de a înlătura o stare de pericol şi de a preîntâmpina săvârşirea de noi fapte penale”.

Demeter s-a prezentat la proces, atât pe fond, cât și la contestația pe care a formulat-o, cerând să nu-i fie confiscat mecanismul. În fața judecătorilor el a invocat faptul că ”şirul acestor neregularităţi la nivelul serviciului armelor al Poliţiei Ilfov continuă” și că ”este o victimă a unui sistem care greşeşte şi nu îşi recunoaşte greşeala, dar care dispune confiscarea unui bun proprietate personală, dobândit în condiţiile legii, pentru nişte motive formale.” Judecătorii i-au respins argumentele și prin decizie definitivă a Tribunalului Ilfov din 16 septembrie 2022 au confiscat țeava.

Despre modul în care a contestat decizia definitivă în dosarul de conflict de interese și soluția procurorilor de a-i confisca țeava armei, și noua sa calitate, de ministru care ar putea fi obligat, teoretic, să pună în aplicare decizii judecătorești definitive în care parte să fie Ministerul Culturii, Demeter a susținut că ”Referitor  la presupusul «conflict de interese în materie administrativă» sau la confiscarea (specială) a țevii de rezervă a armei de vânătoare deținută legal, dacă nu aș fi  avut convingerea «că sistemul a greșit», nu m-aș fi adresat instanței.

Am făcut uz de dreptul meu de cetățean, de justițiabil. Epuizând căile ordinare și extraordinare de atac, m-am conformat soluțiilor date, în ambele situații pe aspecte procedurale. Nu îmi este clar la ce «sentință definitivă care să implice Ministerul Culturii» vă referiți. Nu am cunoștință să existe așa ceva.”

La finalul lunii iunie 2025, cu ocazia desemnării sale în calitate de propunere a UDMR pentru funcția de ministru al Culturii, deputatul AUR Lidia Vadim Tudor, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, l-a întrebat public pe Demeter despre o informație apărută înainte de 2010, într-o investigație de presă, despre faptul că, în 1990, la Târgu Mureș ar fi smuls drapelul României de pe statuia lui Avram Iancu și i-ar fi dat foc, fiind reținut de Poliție.

Informația fusese negată de Demeter  încă din 2010, atunci când a fost audiat în Parlament în vederea numirii ca PDG la Societatea Română de Radiodifizune: ”În mod categoric o să spun cu inima împăcată că nu există nu numai în spațiul public, dar nici în sfera privată în viața mea nici în ultimii 20 de ani nici înainte niciun gest care conform acestei legende urbane care se vehiculează sub forma unei intoxicări vădite, deliberate, ar fi însemnat profanarea drapelului României sau al oricărui alt însemn al statului. Din educația mea, moștenirea, familia din care provin și tradiția națiunii din care fac parte izvorăște o anumită atitudine și un anumit respect față de însemnele oficiale. Nu am fost arestat niciodată, niciunde, nicicând.”

Într-un răspuns pentru G4Media.ro, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș a transmis că în anul 1990 a avut în cercetare mai multe dosare despre situații similare, dar în nici unul nu a fost cercetat Andras Istvan Demeter.

Pentru G4Media.ro, Demeter a afirmat acum că acuzația este o ”inepție propagată de aproape două decenii” și că ”Nu am  un răspuns rezonabil, logic și cu atât mai putin deontologic, de ce se propagă în continuare.”

Absolvent, în 1992, al Universității de Arte Dramatice din Târgu Mureș, specializarea arta actorului de teatru, film şi televiziune, în 1999, al unui master în Management Cultural la École Supérieure du Commerce din Dijon-Franța și, în 2008, al Facultății de Drept şi Administraţie Publică de la Universitatea Tibiscus din Timișoara, Demeter a fost actor al Teatrului de Stat “Csiky Gergely” din Timișoara (1992-2005), director/manager în aceeași instituție (1993-2005), actor la Teatrul Naţional Timişoara (1999-2001), director general Ministerul Culturii și Cultelor (2005-2006), solist colaborator la Teatrul Național de Operetă și Musical “Ion Dacian” din București (2009-2024), secretar de Stat în Ministerul Culturii şi Cultelor (2007-2009), consilier personal al Ministrului Culturii și Patrimoniului Național (2008), Președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune (2010-2012) și membru în Consiliul de Administrație al acestei instituții (2012-2021), secretar de stat Ministerul Culturii (2021-2023), coordonator cu atribuții de director Casa de Producție TVR (2013-2021) și, înainte de a deveni ministru, din nou secretar de stat în Ministerul Culturii (martie-iunie 2025).