Este Prevost, Papa Leon al XIV-lea, omul lui Trump? / Media din Italia spune că nu s-au întâlnit niciodată, iar noul papă va fi o punte între cele două Americi / Rămâne misterul donației de 14 milioane de dolari a lui Trump către Vatican, cu ocazia funeraliilor Papei Francisc

Entuziasmul lui Trump la alegerea lui Leon al XIV-lea, numind-o „o mare onoare pentru țara noastră” naște întrebări în Italia.

Curiozitatea principală care depășește granițele țării este dacă noul papă se va subordona președintelui SUA. Asta, mai ales în contextul în care Trump a făcut o donație de 14 milioane de dolari către Vatican cu ocazia funeraliilor Papei Francisc.

Ziarele italiene încearcă să găsească un răspuns și se desprind două concluzii: noul papă, un apropiat al lui Francisc, este mai apropiat de America de Sud, decât de cea de Nord, însă are viziuni mai rigide. Un exemplu:

Dacă Papa Francisc a pronunțat celebrul „cine sunt eu să judec?” atunci când a vorbit despre homosexuali, Prevost și-a exprimat îngrijorarea cu privire la influența mass-media occidentale asupra culturii catolice, vorbind în trecut despre „stilurile de viață homosexuale” și „familiile alternative” în termeni critici.

În Peru, el s-a opus introducerii cursurilor de gen în școli, descriind așa-numita „ideologie de gen” ca generând confuzie și „genuri inexistente”.

Într-o postare pe ”Truth„, propria sa rețea de socializare, Trump a scris: „Felicitări cardinalului Robert Francis Prevost. Este o mare onoare să știu că este primul Papă american. Ce emoție și ce mare onoare pentru țara noastră. Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu Papa Leon al XIV-lea. Va fi un moment foarte semnificativ!”.

Aceste declarații au alimentat speculațiile privind o posibilă legătură între cei doi lideri, având în vedere și originea americană a noului Papă.

O relație personală sau doar entuziasm patriotic?

În prezent, nu există nicio dovadă a unei relații personale între Papa Leon al XIV-lea și Donald Trump. Cu toate acestea, entuziasmul președintelui american poate reflecta un sentiment de mândrie națională față de alegerea primului pontif american. Unii observatori subliniază că Leon al XIV-lea, cunoscut pentru profilul său discret și conciliant, ar putea reprezenta o figură a unității într-o perioadă de polarizare politică, notează TGCOM24.

 Donația lui Trump către Vatican

Potrivit mai multor surse media din peninsulă, Donald Trump a făcut o donație de 14 milioane de dolari către Vatican cu ocazia funeraliilor Papei Francisc.

Această sumă ar fi fost bine primită de Sfântul Scaun, care se confruntă cu un deficit de aproximativ 70 de milioane.

Donația a fost văzută de unii ca un gest de generozitate, dar a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la posibile motive ascunse, în special având în vedere apropierea lui Trump de cardinalul Timothy Dolan, o figură influentă în Conclav.

Vestea donației a alimentat speculațiile cu privire la o posibilă încercare de a influența alegerea noului Papă.

Cu toate acestea, nu există dovezi concrete care să lege direct donația lui Trump de alegerea lui Robert Francis Prevost ca Papă Leon al XIV-lea, scriu jurnaliștii italieni.

Conclavul este un proces extrem de confidențial, protejat de reguli stricte menite să garanteze independența deciziilor cardinalilor electori.

Postarea lui Prevost împotriva lui Vance: semnal al distanței politice?

Într-o postare pe X datată 3 februarie 2025, Robert Prevost l-a criticat deschis pe vicepreședintele american JD Vance, afirmând: „JD Vance se înșeală: Iisus nu ne cere să ne clasificăm dragostea pentru ceilalți”.

Mesajul, care a devenit viral cu peste 4,7 milioane de vizualizări, făcea referire la un articol publicat de National Catholic Reporter și semnala o divergență clară între cardinalul Prevost de la acea vreme și un lider „trumpian”.

Poziția a fost interpretată ca un semn de independență față de anumite poziții politice din SUA și ar putea reduce speculațiile privind o alianță ideologică între Papa Leon al XIV-lea și Donald Trump.

Perspective de viitor pentru relațiile dintre Vatican și SUA

Alegerea unui papă american ar putea influența relațiile dintre Vatican și Statele Unite.

Leon al XIV-lea ar putea facilita un dialog mai strâns pe teme globale precum justiția socială, imigrația și libertatea religioasă. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum se vor dezvolta concret aceste dinamici în lunile următoare.

Relația dintre cardinalul Robert Francis Prevost, proaspăt ales papă sub numele Leon XIV, și conservatorii catolici americani este complexă și nuanțată.

Prevost nu poate fi descris ca un reprezentant direct al lumii conservatoare americane, dar nici nu este un adversar. Poziția sa a fost descrisă ca fiind cea a unui moderat, capabil să reunească diferite sensibilități în Biserică. Părintele Michele Falcone, confratele său augustinian, l-a descris ca fiind „un om demn de centru”, notează adnkronos.com.

Origine americană, educație internațională

Născut la Chicago, într-o familie de origine spaniolă, franceză și italiană, și crescut în contextul catolic american, Prevost nu și-a construit, totuși, cariera ecleziastică în Statele Unite.

Poliglot, el a trăit și a lucrat timp de decenii în Peru (a devenit și cetățean peruvian) și apoi la Roma, unde a fost prefect al Dicasterului pentru Episcopi. Acest lucru l-a ținut relativ departe de dinamica mai polarizată a episcopatului american, adesea divizat între o aripă foarte conservatoare, acum aliniată președintelui Trump, și una mai apropiată de viziunea pastorală a Papei Francisc.

Conservatorii americani: între răceală și respect

Conservatorii catolici americani – precum cardinalul Raymond Burke, arhiepiscopul Joseph Strickland (înlăturat de Francisc) sau unele mass-media influente precum „The National Catholic Register” sau „LifeSiteNews” – au criticat multe dintre reformele papei Francisc de-a lungul anilor.

Prevost, deși numit de Francisc și făcând parte din echipa sa, a fost privit cu mai puțină suspiciune decât alți colaboratori ai papei argentinian. Acest lucru s-a datorat stilului său sobru, atenției sale pentru doctrină și respectului său pentru liturghia tradițională, chiar dacă nu s-a alăturat niciodată aripii reacționare.

Rolul în cadrul Dicasterului pentru Episcopi

În calitate de prefect al Dicasterului pentru Episcopi, Prevost a jucat un rol cheie în selectarea noilor episcopi, inclusiv în Statele Unite. El a continuat linia Papei Francisc de a alege pastori mai preocupați de îngrijirea oamenilor, decât de lupta politică. Cu toate acestea, discreția și trecutul său augustinian l-au făcut un interlocutor mai acceptabil chiar și pentru cercurile conservatoare, care l-au văzut ca fiind mai puțin „ideologic” decât alte nume din Curia Romană.

Înainte de conclav

În zilele premergătoare conclavului, mai mulți observatori au subliniat că Prevost se număra printre candidații „de compromis”: nici prea apropiat de aripa liberală, nici o expresie a blocului conservator nord-american.

Într-un articol din „New York Times” publicat pe 2 mai, numele său se număra printre cele considerate capabile să „unifice” și să fie acceptate chiar și de cardinalii americani mai tradiționaliști, în ciuda faptului că nu este un exponent direct al acestora. Combinația de internaționalism, moderație doctrinară, experiență guvernamentală și prudență personală a făcut din el un papal neașteptat.