China critică sancţiunile împotriva companiilor petroliere ruseşti pentru că „nu au bază în dreptul internaţional” / Țara asiatică este cel mai mare cumpărător mondial de combustibili fosili ruseşti

Guvernul chinez a criticat joi sancţiunile anunţate de Departamentul Trezoreriei Statelor Unite împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft şi Lukoil, pentru că „nu au bază în dreptul internaţional”, informează agențiile de știri EFE şi AFP. 

Beijingul a criticat şi cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni impus Rusiei, adoptat oficial joi de către Uniunea Europeană, prin care Bruxelles-ul a decis, între altele, să restricţioneze mişcarea diplomaţilor ruşi între ţările UE şi a pedepsit 45 de noi companii care ajută Rusia să se sustragă sancţiunilor, inclusiv 12 din China, trei din India şi două din Thailanda, transmite Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că „China se opune în mod constant sancţiunilor unilaterale care nu au bază în dreptul internaţional şi nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU”.

Guo a afirmat, de asemenea, că „dialogul şi negocierea sunt unica modalitate viabilă de a rezolva ‘criza ucraineană’ şi a avertizat că ‘coerciţia şi presiunea nu vor rezolva problema'”.

Departamentul Trezoreriei SUA a anunţat miercuri sancţiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft şi Lukoil, ca răspuns la „lipsa unui angajament serios al Rusiei faţă de un proces de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina”.

„Având în vedere refuzul preşedintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancţionează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanţează maşinăria de război a Kremlinului”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un comunicat al Departamentului.

Rosneft este o companie de stat rusă care produce aproape 6% din ţiţeiul mondial şi aproape jumătate din cel al Rusiei. Împreună cu Lukoil, exportă 3,1 milioane de barili de ţiţei pe zi.

Ambele companii sunt deja sancţionate de Statele Unite, dar de data aceasta sancţiunile sunt extinse la filialele şi afiliaţii companiilor sancţionate în care deţin o participaţie de peste 50%, fie direct, fie indirect.

China a criticat şi cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei adoptat oficial joi.

„China îşi exprimă nemulţumirea puternică şi opoziţia fermă faţă de acest lucru. A depus deja proteste solemne părţii europene”, a declarat Guo Jiakun, care a deplâns sancţiunile „ilegale” împotriva companiilor chineze.

„Majoritatea ţărilor, inclusiv naţiunile europene, menţin relaţii comerciale cu Rusia. Europa nu este în măsură să facă remarci nepotrivite cu privire la schimburile şi cooperarea normală dintre companiile chineze şi ruseşti”, a subliniat el. „Îndemnăm UE să înceteze să transforme China într-o problemă controversată”, a declarat Guo Jiakun, care a insistat că China „nu este responsabilă, nici parte implicată” în războiul din Ucraina.

„China nu a furnizat arme letale niciunei părţi şi menţine controale stricte asupra exportului de articole cu dublă utilizare”, a declarat purtătorul de cuvânt, insistând în acelaşi timp că ţara asiatică „a lucrat activ pentru a promova dialogul şi negocierea”.

Oficialul chinez a îndemnat Bruxelles-ul să „înceteze să folosească China ca pretext” şi să „pună capăt acţiunilor care dăunează intereselor legitime ale ţării”, avertizând în acelaşi timp că Beijingul „va lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja drepturile”.

De la izbucnirea conflictului din Ucraina, China şi-a reiterat opoziţia faţă de sancţiunile împotriva Rusiei pentru „nereuşita de a rezolva problemele” şi „nefiind bazate pe dreptul internaţional”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, China a menţinut o poziţie ambiguă, cerând respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”, inclusiv a Ucrainei, şi atenţie la „preocupările legitime ale tuturor ţărilor”, referindu-se la Rusia.

China, care şi-a consolidat comerţul cu Rusia, a importat peste 108 milioane de tone de ţiţei rusesc în 2024, o cifră record, apărând în acelaşi timp cooperarea sa cu ţara eurasiatică ca fiind „legitimă”.

China este cel mai mare cumpărător mondial de combustibili fosili ruseşti, inclusiv produse petroliere.