Este foarte probabil ca majoritatea faunei piscicole să fi dispărut din Târnava Mică în urma inundării salinei Praid, spun experţii

Majoritatea faunei piscicole este foarte probabil să fi dispărut de pe întreaga lungime a râului Târnava Mică din cauza poluării cu sare în urma inundării salinei Praid, se arată într-un studiu realizat de mai mulţi experţi independenţi şi transmis miercuri presei, transmite Agerpres.

„Creşterea semnificativă a concentraţiei de săruri în pârâul Corund şi în Târnava Mică după data de 10 iunie 2025 a avut, din păcate, consecinţele aşteptate: este foarte probabil ca majoritatea faunei piscicole să fi dispărut pe întreaga lungime a Târnavei Mici iar comunităţile de nevertebrate macrozoobentice foarte probabil au fost grav afectate şi ele. (…) Evoluţia concentraţiei de săruri este dinamică şi se modifică continuu: uneori se încearcă evitarea pătrunderii apei sărate provenite din zona minei în reţeaua hidrografică prin metode de ocolire (bypass), alteori se încearcă diluarea apei din Târnava Mică cu apă dulce eliberată din lacuri de acumulare. Din punctul de vedere al vieţii sălbatice, însă, paguba s-a produs deja, iar procesul pare ireversibil”, se arată în documentul menţionat.

Potrivit sursei citate, o concentraţie de sare între 7 şi 15 g/L poate fi letală pentru peşti dacă aceştia sunt expuşi mai multe zile şi nu există refugii unde să se adăpostească, „însă, dacă sunt expuşi pe o perioadă mai îndelungată, atunci chiar şi o concentraţie mai mică poate afecta ihtiofauna”.

De asemenea, se precizează că, „dacă pârâul Corund şi Târnava Mică transportă sare de bucătărie (clorură de sodiu) în concentraţie de 5 g/L, acest lucru poate conduce la pătrunderea unei cantităţi semnificative de clorură de sodiu în apa subterană a grădinilor şi terenurilor agricole aflate de-a lungul râurilor”.

În studiu se menţionează că „această concentraţie depăşeşte deja pragul de toleranţă la sare al majorităţii plantelor cultivate şi sălbatice, inclusiv al arborilor care compun pădurile”.

Totodată, se punctează că în zonele afectate concentraţia poate creşte în continuare din cauza secetei, deoarece prin evaporarea apei subterane cantitatea de apă scade, în timp ce sarea acumulată în sol rămâne şi se concentrează.

„Prima consecinţă a concentraţiei extrem de ridicate de sare a fost aproape exterminarea completă a vieţii acvatice din râuri; următorul efect posibil este declinul vegetaţiei de-a lungul malurilor râurilor. (…) Comparativ cu valorile concentraţiei de sare considerate letale pentru vertebratele acvatice şi vegetaţie, pe 12 iunie 2025, conform măsurătorilor proprii, dr. István Máthé a raportat că în pârâul Corund conţinutul de sare a depăşit 80 g/L. Ulterior, în urma investigaţiilor efectuate sub Sovata, în apele Târnavei Mici s-a detectat o concentraţie de sare de 15,7 g/L”, se precizează în studiul citat.

De asemenea, se mai arată că în perioada 13-14 iunie un nou şir de măsurători a documentat mortalitatea peştilor în Târnava Mică.

Au fost identificate 12 specii de peşti decedaţi şi o specie de chişcar, dar numărul acestora ar putea fi mai mare, având în vedere că evaluarea a fost îngreunată de apa tulbure.

„Evaluările privind populaţia piscicolă au fost considerabil îngreunate de faptul că apa era foarte tulbure: concentraţia ridicată de săruri şi materialul suspendat transportat de apă au redus vizibilitatea la minim, iar în apa opalescentă, în zonele mai adânci, cadavrele de peşti de pe fundul albiei nu erau vizibile. Cu toate acestea, în mai multe locuri am realizat evaluări şi direct în albia râului cu ajutorul cizmelor de piept. Conform rezultatelor preliminare, am reuşit să documentăm mortalitatea a 12 specii de peşti şi a unei specii de chişcar. Totuşi, este probabil ca numărul speciilor afectate să fie mult mai mare, deoarece numeroase exemplare moarte au rămas pe fundul albiei, iar identificarea lor în zonele mai adânci este aproape imposibilă”, se menţionează în studiul citat.

Printre speciile cele mai afectate se numără beldiţa, scobarul, cleanul sau mreana vânătă.

Experţii au precizat că evaluarea pagubelor este în desfăşurare şi trebuie continuată până când poluarea cu apă sărată încetează complet.

Totodată, se subliniază că este esenţială o evaluare ecologică amănunţită pentru a determina cu exactitate ce specii au supravieţuit perioadei îndelungate de contaminare cu sare a Târnavei Mici şi este important să se studieze fauna afluenţilor Târnavei Mici pentru a identifica speciile care pot recoloniza natural cursul principal al râului.

În opinia experţilor, pentru refacerea ecologică a Târnavei Mici, este necesar să se înceapă de acum lucrările, în special cele care vizează eliminarea obstacolelor din albia râului, astfel încât peştii să poată migra natural din zonele inferioare, mai puţin poluate, sau chiar din Târnava Mare şi din Mureş, pentru a recoloniza cursul principal.

„În prezent, pe Târnava Mică există numeroase baraje şi praguri de fund care împiedică libera mişcare a peştilor şi, implicit, recolonizarea naturală. Este important de subliniat că repopularea cu peşti nu reprezintă o soluţie reală la problema creată. În astfel de intervenţii, de obicei, se eliberează doar specii cu importanţă economică (de exemplu, crap, păstrăv), iar uneori pot fi introduse specii invazive sau alohtone (de exemplu, caras argintiu), ceea ce agravează şi mai mult situaţia actuală. Dintre cele 12 specii de peşti şi o specie de chişcar identificate decedate, doar câteva pot fi găsite în fermele piscicole, şi chiar şi acelea în cantităţi limitate – cum ar fi scobarul, mreana sau cleanul. Chiar dacă ar fi posibilă procurarea acestor specii, este puţin probabil ca ele să provină din bazinul hidrografic al Târnavei. Aceasta reprezintă o problemă serioasă, deoarece populaţiile de peşti din acest bazin s-au adaptat genetic la condiţiile locale, iar repopularea cu indivizi din alte zone poate duce la scăderea şi degradarea diversităţii genetice. Mai mult, trebuie subliniat faptul că, în condiţiile actuale de poluare cu sare, pot fi necesari chiar zeci de ani până când concentraţia scade la un nivel suficient de mic pentru ca peştii să poată recoloniza natural râul”, mai precizează sursa citată.

Experţii evidenţiază şi importanţa monitorizării regulate a vieţii sălbatice, punctând faptul că pe Târnava Mică ultima evaluare a populaţiei de peşti s-a făcut în urmă cu mai bine de zece ani.

„Ultima evaluare cuprinzătoare a populaţiei de peşti din Târnava Mică a fost realizată în 2014, în cadrul colectării datelor pentru planul de management al ariilor protejate din zona Nirajului şi a Târnavei Mici. Atunci, atenţia a fost îndreptată în principal către speciile de peşti Natura 2000. În urma acestei evaluări din 2014, au fost identificate 25 de specii de peşti şi o specie de chişcar în Târnava Mică şi afluenţii săi. Dacă din 2014 ar fi existat cel puţin o monitorizare anuală a faunei piscicole a Târnavei Mici, astăzi am putea avea o imagine mai exactă asupra a ceea ce am pierdut din cauza poluării cu sare. În lipsa datelor regulate, momentan ne putem baza doar pe situaţia din 2014. Pe baza observaţiilor de până acum, se poate spune că reprezentanţii a jumătate din fauna piscicolă identificată în 2014 au fost deja găsiţi printre indivizii morţi. Este foarte probabil ca în perioada următoare să apară şi alte specii dispărute, deoarece o asemenea încărcătură de sare este aproape sigur letală pentru orice specie de peşte”, se menţionează în finalul documentului.

Studiul este semnat de dr. András-Attila Nagy, ihtiolog, cadrul didactic asociat la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, drd. István Imecs, ihtiolog, Universitatea Maghiară de Ştiinţe Agricole şi Ştiinţe ale Vieţii (MATE, Gödöllő), dr. István Máthé, microbiolog, Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc şi Alpár Kelemen, ihtiolog secundar, SC Phoenixpert SRL.

István Imecs a transmis că informaţiile sunt punctuale, nefiind efectuată o monitorizare permanentă, dar atunci când timpul şi resursele le permit, experţii efectuează evaluări şi încearcă să urmărească evoluţiile.