Este acesta sfârșitul produselor ieftine în America?

Pe măsură ce vânzările Shein și Temu se prăbușesc în SUA, unii activiști pentru sustenabilitate susțin că politicile protecționiste ale președintelui Donald Trump pot aduce un câștig neașteptat în direcția consumului conștient, relatează BoF.

Se întâmplă ceva ciudat în lumea modei sustenabile.

Tarifele impuse de președintele Donald Trump au provocat haos pentru companiile de modă, afectând lanțurile de aprovizionare și ducând la o scădere drastică a volumului de importuri în SUA. Însă unul dintre cele mai imediate efecte ale politicii sale comerciale a fost prăbușirea vânzărilor giganților chinezi de fast fashion, Shein și Temu, ca urmare a interdicției de tip de minimis, care a eliminat scutirea de taxe pentru achizițiile de valoare mică – un mecanism care permitea intrarea în țară a unor mărfuri în valoare de miliarde de dolari.

Potrivit datelor Bloomberg, Shein a înregistrat o scădere de 23% a vânzărilor în ultima săptămână din aprilie, încheiată la 1 mai, iar vânzările Temu au scăzut cu 17%. Această prăbușire a venit imediat după ce cele două companii au anunțat creșteri de prețuri pentru a acoperi noile taxe vamale.

Interdicția de minimis, alături de un tarif de 145% pe produsele fabricate în China și posibile taxe vamale cu două cifre pentru importurile din țări precum Vietnam și Cambodgia (unde se fabrică o mare parte din îmbrăcămintea globală), vor duce aproape sigur la creșteri generale de prețuri în lunile următoare.

Pe rețelele sociale, consumatorii tineri au început deja să susțină ideea unui „an fără cumpărături” în 2025 – din motive atât financiare, cât și ca reacție la inflația generată de tarifele vamale.

Ironia face ca ideologia protecționistă a lui Trump să ducă la o formă de consum conștient care seamănă foarte mult cu principiile susținute de ani de zile de activiștii pentru modă sustenabilă. Săptămâna trecută, întrebat de un jurnalist NBC dacă SUA se confruntă cu o criză de stocuri, Trump a răspuns: „Copiii americani nu au nevoie de 30 de păpuși. Le ajung trei.”

Scott Bessent, secretarul de Trezorerie al lui Trump, vorbește și el ca un militant ecologist:
„Accesul la produse ieftine nu este esența visului american”, a spus el într-un discurs în martie, apărând politica tarifelor.

Sprijinul lor pentru consumul conștient pare în contradicție cu alte acțiuni ale lui Trump, care au dus la desființarea unor inițiative ecologice menite să combată schimbările climatice. Totuși, unii experți în sustenabilitate încep să recunoască un posibil „câștig neașteptat” chiar și venind din partea unui adversar politic.

„Este un moment pentru pragmatism”, a scris Amy Chan, directoarea de sustenabilitate a școlii de afaceri de la Universitatea Berkeley, într-un articol de opinie publicat în Wall Street Journal. „Politicile comerciale ale lui Trump ar putea face mai mult pentru planetă decât o mie de rapoarte ESG (mediu, social, guvernanță).”

Rămâne însă de văzut dacă reculul Shein și Temu este semnalul unui declin durabil în fast fashion. Unii observatori cred că acest vid va fi ocupat de jucători ca H&M și Zara, ale căror lanțuri de aprovizionare complexe le oferă o apărare mai bună în fața tarifelor.

Totuși, faptul că oamenii sunt forțați să cumpere mai puțin din motive economice nu înseamnă neapărat o schimbare de mentalitate durabilă.

De-a lungul istoriei, perioadele de austeritate financiară au fost adesea urmate de valuri de opulență: de exemplu, stilul New Look lansat de Dior după război sau costumele extravagante din anii ’80 care au urmat crizei petroliere și stagnării din anii ’70. Mai recent, trendul revenge shopping de după pandemie a dus la vânzări record pentru multe branduri.

Când vine vorba de combaterea schimbărilor climatice, comportamentul consumatorilor are o influență limitată. Ceea ce lipsește sunt legile și reglementările care să stimuleze explicit producția de modă curată. În plus, tarifele ar putea anula progresele economice obținute de țările în curs de dezvoltare, precum Bangladesh, care s-au bazat pe industrie pentru a scoate populația din sărăcie.

„Pe de-o parte, consumul redus e întotdeauna un lucru bun”, spune Sonya Abrego, istoric de modă și profesoară la FIT și Parsons. „Dar problema e: ce alternative au oamenii? Plătesc mai mult pentru haine mai bune, mai etice și sustenabile? Nu, tarifele nu impun asta. Ele doar forțează reducerea consumului fără să ofere o soluție reală în schimb.”

Dacă tarifele vor rezista în timp, există posibilitatea să rupă dependența oamenilor de moda ieftină, rapidă și sezonieră – dar doar dacă obiceiul de a cumpăra mai puțin devine o normă. Carolyn Mair, consultant de modă și autoare a cărții „The Psychology of Fashion”, spune că această abordare lentă a modei ar putea continua chiar și după ce constrângerile economice dispar, cu condiția ca oamenii să adopte ideea de calitate în locul cantității.

Activismul sustenabil poate juca un rol esențial în acest moment, transformând restricțiile economice într-o oportunitate de implicare prin ateliere de reparații sau târguri de schimb de haine.

„Dacă oamenii asociază acest nou comportament cu constrângerea politică, și nu cu un beneficiu personal sau planetar, schimbarea nu va dura”, adaugă Mair.
„Dar dacă activiștii intervin acum pentru a redefini sensul consumului, pot transforma dificultatea economică într-un impuls cultural real pentru sustenabilitate.”