G4Media.ro

Emil Cioran, personaj de benzi desenate în Franța

Emil Cioran, personaj de benzi desenate în Franța

Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, semnaleză pe Facebook apariția unor benzi desenate în Franța despre Emil Cioran, „devenit cel mai mare stilist al limbii franceze, după Paul Valéry”, după cum scrie în prefața cărții. Desenele lui Patrice Reytier sunt grațioase și delicate, Cioran e îngândurat, aproape totdeauna singur printr-un Paris pustiu, de toamnă, notează Luca Niculescu.

Redăm mai jos integral postarea pe Facebook

Emil Cioran, personaj de benzi desenate. Zilele acestea a apărut în Franța o BD despre celebrul filozof român, „devenit cel mai mare stilist al limbii franceze, după Paul Valéry”, după cum scrie în prefață.

Îl vedem pe Cioran plimbându-se printr-un Paris gol (ce asemănare cu timpurile noastre!), un personaj delicat, fragil, gânditor si, evident, pesimist. Merge din Jardin du Luxembourg la Tuileries și din Cartierul Latin în Père Lachaise. Pe fiecare pagină sunt câte trei desene, ilustrarea unui aforism.

„În muzică și în poezie, tot ceea ce nu te sfâșie e inutil sau vulgar”, spune Cioran în fata unei bănci goale. Sau, plimbându-se printr-un parc: „ne reîmpăcăm cu poezia de fiecare dată când nu ne putem gândi decât la noi înșine”.

Ori, ceva mai încolo, în timp ce coboară o scară: „nici un muritor nu ar putea sta în picioare dacă nu s-ar crede centrul Universului”. Pe unul dintre podurile Senei, uitându-se la fluviu, spune : „Omul a ajuns, în cele din urmă, într-un stadiu în care merită să dispară”.

Desenele lui Patrice Reytier sunt grațioase și delicate, Cioran e îngândurat, aproape totdeauna singur printr-un Paris pustiu, de toamnă. Poartă deseori un impermeabil cu gulerul ridicat și se plimbă, merge, bate la pas orașul, e un fel de „ultim pieton” într-un Paris al anilor 60.

Cartea conține câteva zeci de aforisme și – foarte interesant! – cele mai multe sunt inedite. Au fost descoperite de autor în arhivele Centrului Național al Cărții. Nu îmi îngădui să traduc mai multe, mi-e teamă să nu le stric farmecul.

Iar pe coperta a patra, într-unul dintre puținele desene în care filozoful nu e singur, un dialog: „Nu putem trăi decât la Paris?”, îl întreabă interlocutorul, în față la Sacré-Cœur. „Da, răspunde Cioran, e locul ideal pentru a-ți rata viața”. Tout est dit.

Citește și

Adevărul: Iubirea cenzurată a lui Emil Cioran / Îndrăgostit, la 70 de ani, de o tânără nemţoaică

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. yep! beeeeeton, mirobolant!

  2. yep, oui! beeeeeton, mirobolant!

  3. Exact ca in filmele cu prosti, ne trimitem felicitari singuri iar cind deschidem cutia postala ne bucuram zgomotos, pentru spectacol, doar-doar om pacali si noi pe cineva.
    La furat caciula singuri sintem primii.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.