Adevărul: Iubirea cenzurată a lui Emil Cioran / Îndrăgostit, la 70 de ani, de o tânără nemţoaică

Martorul poveştii de dragoste dintre Emil Cioran şi Friedgard Thoma sunt scrisorile lor. Diferenţa de 35 de ani dintre ei şi declaraţiile curajoase ale lui Cioran, publicate de Friedgard într-o carte, după moartea filosofului, i-au indignat pe mulţi literaţi. În Germania, tirajul a fost retras de pe piaţă, iar edituri mari din Franţa şi România au refuzat să tipărească volumul în care Cioran nu e un mare gânditor, ci doar un om îndrăgostit, scrie Adevărul.ro

Friedgard Thoma avea 35 de ani când i-a trimis prima scrisoare lui Emil Cioran, la Paris. Era convinsă că nu va primi vreun răspuns, aşa că a emoţionat-o peste măsură să vadă că, din cine ştie ce motive, fără prea multă întârziere, la reşedinţa ei din Germania a sosit o epistolă al cărei expeditor era filosoful român.

Emil Cioran, atunci în vârstă de 70 de ani, i-a mulţumit pentru aprecieri şi i-a propus să se întâlnească, în caz că aceasta va ajunge în Capitala Franţei. Friedgard Thoma locuia în Köln, în Germania de Vest, şi preda filosofie şi literatură germană, iar unul dintre autorii care o interesau îndeosebi era Franz Kafka. O parte din opera lui Cioran a descoperit-o în 1979 şi spunea despre ea că „surprinde cântecul înalt al morţii cu o strălucire aforistică inegalabilă“. Fusese căsătorită cu scriitorul şi pictorul Günter Schulte şi aveau împreună un fiu, dar când a început corespon-denţa cu Cioran, în 1981, locuia cu un nou partener.

Schimbul de scrisori în germană dintre Friedgard Thoma şi Cioran, publicat într-un volum semnat de ea, „Pentru nimic în lume: o iubire a lui Cioran“, după moartea filosofului, este singura dovadă că a existat această relaţie, copleşitoare mai ales pentru Cioran, care se apropia de finalul vieţii.

În urma acestor scrisori, cei interesaţi de opera lui Emil Cioran şi specialiştii deopotrivă au cunoscut un personaj diferit de cel întâlnit în cărţile lui sumbre. Cioran pare un bărbat îndrăgostit, absorbit de plăcerile lumeşti, pe care nu le dispreţuieşte, cum poate mulţi s-ar fi aşteptat. „Mai bine de o oră în mintea mea s-au derulat scenele cele mai intime cu o asemenea precizie, încât a trebuit să mă scol ca să nu-mi pierd minţile“, i-a scris el într-o zi lui Friedgard Thoma. Filosoful a riscat până şi relaţia cu Simone Boué, partenera lui de mai multe decenii.

Apariţia acelor scrisori în spaţiul public i-a determinat pe unii să se îndoiască de autenticitatea lor, iar alţii au criticat-o pe Friedgard Thoma, acuzând-o că ar fi vrut să devină celebră prin expunerea publică a relaţiei cu Cioran, care nu şi-a dat acordul ca aceste detalii despre viaţa lui privată să ajungă la atât de mulţi oameni. Sinuciderea, degradarea fizică şi insomnia erau teme abordate frecvent de Emil Cioran, iar dragostea abia îşi găsea locul în programul lui încărcat de plimbări prin cartierele pariziene şi de gânduri despre suferinţă.

Cartea „Pentru nimic în lume: o iubire a lui Cioran“ a apărut, în 2001, la editura Weidle din Bonn. Publicaţia „Der Spiegel“ scria atunci că în acest volum „maestrul neîntrecut al aforismelor despre moarte este prins în mrejele unei iubiri şi drame epistolare, în care se întâlnesc scânteierile spiritului cu melancolia bătrâneţii“. Prin textele sale, Cioran a vrut să creeze o anumită imagine pentru contemporani şi posteritate, iar viaţa personală o ţinea departe de ochii lumii. De aceea, editura Gallimard din Franţa, care deţinea drepturile de publicare a operei lui, a interzis tipărirea corespondenţei cu Friedgard Thoma.

Dar femeia a scos cartea în Germania, în cele din urmă. Cel care administra moştenirea lui Cioran, un bărbat împuternicit de Simone Boué, partenera filosofului, i-a acţionat în instanţă pe Friedgard şi pe editorul volumului. În urma hotărârii judecătoreşti, au fost interzise opt scrisori din carte, iar tirajul a trebuit retras de pe piaţă. Nora Iuga a fost cea care a tradus cartea în limba română şi a povestit pentru „Weekend Adevărul“ de ce şi-a dorit atât de mult să o facă.

Citește integral pe Adevărul.ro