Dosarul nuclear iranian: ONU reimpune sancţiuni Iranului după zece ani / Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Teheran să „accepte discuţii directe, cu bună credinţă

Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara după eşecul negocierilor privind programul nuclear între Teheran şi ţările occidentale, care însă au făcut imediat apel la reluarea căii diplomaţiei, transmite duminică AFP.

După aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, sancţiuni grele, de la un embargo asupra armelor până la măsuri economice, sunt din nou în vigoare de sâmbătă, ora 20:00, ora New York-ului (duminică, 00:00 GMT), la zece ani după ridicarea lor.

Europenii şi americanii au dat însă imediat asigurări că aceasta nu marchează sfârşitul diplomaţiei.

Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Teheran să „accepte discuţii directe, cu bună credinţă”, solicitând în acelaşi timp tuturor statelor să aplice „imediat” sancţiunile pentru a pune „presiune” asupra Iranului.

Miniştrii de externe britanic, francez şi german au asigurat, într-un comunicat comun, că vor continua să caute „o nouă soluţie diplomatică care să garanteze că Iranul nu se va dota niciodată cu arma nucleară” şi, între timp, au făcut apel la Teheran „să se abţină de la orice acţiune de escaladare”.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară neînarmată nuclear care îmbogăţeşte uraniul la un nivel ridicat (60%), apropiat de pragul tehnic de 90% necesar pentru fabricarea bombei atomice. Teheranul se apără susţinând că nu are asemenea ambiţii militare, dar insistă asupra dreptului său la energie nucleară în scopuri civile, în special pentru producerea de electricitate, transmite Agerpres.

Acordul nuclear (JCPOA) încheiat în 2015 între Iran şi marile puteri limita acest nivel la 3,67%.

Potrivit AIEA, Iranul deţine aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogăţit până la 60%, un stoc care, dacă ar fi îmbogăţit până la nivelul de 90%, ar permite Teheranului să aibă opt până la zece bombe nucleare, potrivit experţilor europeni.

Preşedintele iranian Masud Pezeshkian a declarat sâmbătă că Statele Unite au cerut Iranului să le predea „tot” uraniul îmbogăţit în schimbul unei prelungiri de trei luni a suspendării sancţiunilor, calificând această solicitare drept „inacceptabilă”. „Vor să le cedăm tot uraniul nostru îmbogăţit”, a declarat Pezeshkian la televiziunea de stat. „Peste câteva luni, vor avea o nouă cerinţă”, a adăugat preşedintele iranian.

Regatul Unit, Franţa şi Germania, un grup de ţări denumite E3, au declanşat la sfârşitul lunii august mecanismul „snapback”, care permitea, în termen de 30 de zile, reimpunerea sancţiunilor ridicate în 2015 după convenierea acordul nuclear iranian.

Chiar înainte de reimpunerea formală a sancţiunilor, Iranul i-a rechemat sâmbătă, „pentru consultări”, pe ambasadorii săi în cele trei ţări, potrivit televiziunii de stat iraniene.

„Situaţia (economică) actuală era deja foarte dificilă, dar se va înrăutăţi”, se teme Dariush, un iranian care a preferat să nu îşi dezvăluie numele de familie. „Impactul revenirii sancţiunilor este deja evident: rata de schimb (a dolarului faţă de moneda naţională, rial) creşte şi acest lucru conduce la o creştere a preţurilor” bunurilor de consum, a declarat pentru AFP acest inginer de 50 de ani.

Sâmbătă, un dolar se tranzacţiona pe piaţa neagră pentru aproximativ 1,12 milioane de riali, un nivel record, potrivit mai multor site-uri care urmăresc cursurile de schimb.

Un jurnalist AFP a constatat o prezenţă neobişnuită în magazinele cu bijuterii din Marele Bazar din Teheran pentru a cumpăra aur, o valoare de refugiu.

„Majoritatea oamenilor se tem de un nou război din cauza ‘snapback’-ului”, adaugă Dariush, o referire la raidurile israeliene şi americane din iunie timp de 12 zile împotriva Iranului.

Întâlnirile la cel mai înalt nivel s-au înmulţit întreaga săptămână în marja Adunării Generale a ONU de la New York, în încercarea de a găsi o soluţie diplomatică.

Grup de ţări E3 a considerat că Teheranul nu făcut „gesturi concrete” pentru a răspunde celor trei condiţii ale sale: reluarea negocierilor cu Statele Unite; accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare sensibile de la Natanz, Fordo şi Isfahan, bombardate în iunie de Israel şi SUA; un proces pentru securizarea stocului de uraniu îmbogăţit.

Vineri, Rusia şi China au propus, fără succes, Consiliului de Securitate al ONU prelungirea cu şase luni a JCPOA, care expiră pe 18 octombrie, pentru a oferi mai multe şanse diplomaţiei. În acest context, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat sâmbătă occidentalii de „sabotarea” diplomaţiei, repetând că, pentru Moscova, restabilirea sancţiunilor este „invalidă din punct de vedere legal” şi că decizia „nu poate fi aplicată”.

În 2015, Franţa, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia şi China au încheiat cu Teheranul un acord ce prevedea un cadru pentru activităţile nucleare iraniene în schimbul ridicării sancţiunilor. În 2018, în timpul primului mandat al preşedintelui Donald Trump, SUA au decis să se retragă şi să restabilească propriile sancţiuni. Ulterior, Iranul a renunţat la unele angajamente, în special în ceea ce priveşte îmbogăţirea uraniului.

„Iranul nu a urmărit şi nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, a afirmat săptămâna aceasta, la ONU, preşedintele iranian, Masud Pezeshkian.