Dezbaterea cu privire la criza din BBC în Camera Comunelor a parlamentului britanic alunecă în poziții politice partizane: stânga apără corporația, dreapta o critică

După demisia luni a directorului general al BBC, Tim Davie, și a șefei știrilor BBC, Deborah Tressing, a venit rândul politicienilor care decid finanțarea și viitorul corporației să se exprime.

Dezbaterea a fost deschisă de ministra culturii, mass mediei și sportului, Lisa Nandy, care a început prin a spune că a primit scrisoarea președintelui consiliului de administrație al BBC, Samir Shah, prin care acceptă faptul că la BBC s-au comis greșeli, iar corporația are obligația de a păstra cele mai ridica standarde privind informarea publicului. Deși a recunoscut că unele dintre neajunsuri sunt serioase, ministra Nandy, care este deputată din partea Partidului Laburist a spus că unii în Camera Comunelor au sugerat că BBC are probleme instituționale de părtinire, declarându-se în dezacord cu această opinie.

“Există o diferență fundamentală între a exprima îngrijorări serioase cu privire la deficiențele editoriale și faptul că unii membri ai acestei Camere lansează un atac susținut asupra instituției în sine”, a spus ministra Nandy, fără a preciza la cine se referă.

Dar nu a fost nevoie să fie mai explicită, pentru că în replică a intervenit ministrul din umbră al culturii, deputatul Partidului Conservator, Nigel Huddleston, care s-a lansat imediat într-un șir de critici la adresa BBC.

Printre aceste neajunsuri, Huddleston a menționat următoarele:

• Acoperirea de către BBC a drepturilor transsexualilor;
• Notificările push „selective” în aplicația BBC;
• Producția serviciului de știri în limba arabă al BBC;
• Bazarea pe statisticile furnizate de Hamas;
• Un documentar al BBC despre Gaza, în care unul dintre naratori era fiul unui lider Hamas.

În ceea ce privește editarea de către BBC a discursului lui Donald Trump din 6 ianuarie 2021, care a provocat scandalul ce a dus la demisia lui Davie și Tressing, Huddleston a îndemnat-o pe ministra Nandy să fie de acord cu el că corporația „trebuie să ofere scuze complete președintelui SUA… și ar fi bine să-și ceară scuze și publicului britanic”.

Președintele Trump a cerut BBC să-și ceară scuze până vineri, altfel va introduce o acțiune în justiție în care va cere daune de un miliard de dolari corporației pentru difuzarea în octombrie 2024 a unui documentar Panorama în care din editare apărea că ar fi incitat la rebeliune pe 6 ianuarie 2021 pe sprijinitorii săi de la Capitoliul din Washington unde Congresul era în sesiune pentru a valida rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, câștigate de Joe Biden, dar pierdute de Trump, care era atunci la primul său mandat.

Când a venit rândul deputaților de rând să-și exprime opiniile în dezbatere, a fost foarte clar că Laburiștii recunoșteau cu jumătate de gură greșelile BBC, acuzând însă opoziția de dreapta că transformă criticile în armă politică, în timp ce Conservatorii au bătut monedă pe încălcarea obligației de imparțialitate a radio-televiziunii publice ca fiind sistemică și reamintind că BBC este finanțat prin taxă de licență audio-vizuală ceea ce obligă la reprezentarea tuturor opiniilor. Fostul ministru al culturii, deputatul Conservator Oliver Dowden, a spus că  „Oamenii care lucrează pentru BBC au o perspectivă extrem de metropolitană și sunt obsedați de probleme precum BLM [Black Lives Matter] și Palestina într-un mod în care suburbiile și provinciile Angliei nu sunt.”

Opiniile politicienilor sunt reflectate parțial și de un sondaj de opinie publicat luni de YouGov care a tras concluzia că 31% dintre britanici sunt de părere că BBC este părtinitor în favoarea stângii, 19% consideră că este părtinitor în favoarea dreptei, 19% consideră că este imparțial, iar 31% nu au nicio părere. În timp ce votanții partidului Reform UK (73%), și Partidului Conservator (52%) consideră că BBC favorizează stânga, cei ai Partidului Laburist (31%) și Partidului Liberal Democrat (22%) susțin cu precădere că favorizează dreapta/.

Ministra Nandy a asigurat că procesul de numire a unui nou director general al BBC va fi rapid și transparent, adăugând că nu guvernul, ci consiliul de administrație numește noul director general. Ea a abordat și chestiunea unei noi carte de funcționare a BBC, dat fiind că actuala expiră la sfârșitul anului 2027. Ministra Nandy a declarat că revizuirea Cartei Regale a BBC va începe „în curând” și că va fi lansată o consultare publică, cu mai multe detalii în „săptămânile următoare”.

La ora actuală, potrivit acestei Carte Regale, BBC este finanțat prin taxă de licență audiovizuală de £174.50 anual plătibilă de fiecare gospodărie posesoare a unui televizor color. În 2026 taxa va fi actualizată cu rata inflației la £181 la fel în 2027, ultimul an al actualei Carte Regale.

Acest sistem a fost introdus atunci când BBC (înființat în 1922) avea un monopol audio-vizual. Dar în condițiile unui peisaj audio-vizual contemporan tot mai fragmentat, mulți se întreabă de ce ar mai trebui să plătească această taxă dacă nu mai folosesc serviciile BBC, care este acuzat de încălcarea imparțialității. Părerea este mai prevalentă la dreapta decât la stânga și printre tineri față de vârstnici, evident din motive diferite.

Actuala criză din BBC a izbucnit în urma publicării de către cotidianul The Telegraph (sprijinitor al Partidului Conservator) a două articole care divulgau conținutul unui memorandum intern, întocmit de un asesor independent, Michael Prescott, și înaintat Consiliului BBC privind Normele și Standardele Editoriale. Primul articol se referea la documentarul Panorama despre discursul lui Trump din 6 ianuarie 2021, iar constatările lui Prescott despre acoperirea părtinitoare a conflictului dintre Israel și Hamas, în special de BBC Arabic, dar și de BBC în engleză. În afară de aceasta, în ultimii doi ani organizații și personalități evreiești din Marea Britanie au acuzat BBC de o poziție partizană în acest conflict, care ar genera antisemitism.

BBC trece în aceste momente printr-o criză majoră, unii spun fără precedent, care îi oferă prilejul de a-și evalua și corecta neajunsurile. Chiar și așa, viitorul acestei instituții de bază a societății britanice nu mai este garantat 100%, așa cum a fost de mai bine de un secol.