G4Media.ro

Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, a depus o propunere legislativă pentru ca Ziua…

Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, a depus o propunere legislativă pentru ca Ziua Victoriei să fie sărbătorită de România în 8 mai, alături de aliaţii din NATO, nu pe 9 mai, ”conform dorinței lui Stalin”

Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, a depus vineri la Parlament o propunere legislativă pentru ca Ziua Victoriei (învingerea Germaniei naziste în cel De-al Doilea Război Mondial – n. red.) să fie sărbătorită de România în 8 mai, ”alături de aliaţii din NATO și de civilizația occidentală”, nu pe 9 mai, ca în statele din fostul bloc sovietic.

El subliniază că statele occidentale – SUA, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice, Germania – sărbătoresc Ziua Victoriei pe 8 mai, fiind o dată acceptată şi de istorici, iar, în schimb, statele din fosta sferă de influenţă sovietică, precum Armenia, Bulgaria, Moldova, împreună cu Federaţia Rusă, aleg data de 9 mai pentru sărbătorirea evenimentului.

„Această dată, care implică şi o amplă paradă militară la Moscova, a fost aleasă de Stalin pentru a marca importanţa propriului rol în războiul împotriva foştilor aliaţi nazişti (vezi Pactul Ribbentrop-Molotov)”, subliniază liberalul.

Raeţchi precizează că, deşi România figurează teoretic, alături de partenerii din Uniunea Europeană, în rândul statelor care ar trebui să celebreze pe 8 mai Ziua Victoriei, autorităţile române nu înţeleg acest lucru în lipsa unui cadru legislativ clar. În context, el menţionează că, în anul 2019, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis un mesaj pe data de 9 mai, susţinând că: „astăzi, oameni buni, sărbătorim Ziua Victoriei, marea coaliţie a naţiunilor a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial pornit de Germania nazistă împotriva popoarelor Europei. De asemenea, el indică faptul că în mesajele Guvernului României din ultimii ani se afirmă că „marcăm astăzi, 9 mai, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, care a însemnat o nouă etapă în istoria lumii”.

Iniţiativa legislativă mai prevede că „Parlamentul, peşedintele României, Guvernul, prin Ministerul Apărării Naţionale, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot organiza evenimente” cu prilejul acestei zile.

Totodată, se stipulează că Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitatea de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni şi/sau aspecte de la manifestările organizate cu ocazia Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

La 7 mai 1945, la Reims, a fost semnat un prim act de capitulare necondiţionată a Germaniei, notează volumul ”Repere de cronologie internaţională 1914-1945” (1982), potrivit Agerpres. Documentul a fost semnat, din partea Germaniei, de feldmareşalul Alfred Gustav Jodl, amiralul Friedeburg şi generalul-maior Wilhelm Oxenius, iar din partea aliaţilor de generalul locotenent britanic Sir Frederick Morgan, generalul francez Francois Sevez, amiralul H. M. Burrugh, comandantul forţei navale expediţionare aliate, generalul-locotenent Walther Bedell Smith, şeful statului major al armatelor aliate, generalul Karl Spaatz, comandantul forţelor aeriene ale SUA, generalul-locotenent Ivan Cermişev şi generalul-locotenent Ivan Susloparov din partea URSS.

Procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst, la dorinţa expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin. De această dată, documentul a fost semnat de către mareşalul Wilhelm Keitel, generalul Stumpf şi amiralul Friedeburg din partea Germaniei, de către mareşalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, de mareşalul britanic Arthur B. Tedder, generalul american K. Spaatz şi generalul francez J. de Lattre de Tassigny.

În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

În acest context, Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Cel de-Al Doilea Război Mondial a fost declanşat în zorii zilei de 1 septembrie 1939, când trupele germane au invadat Polonia pe toată lungimea graniţei comune. Două zile mai târziu, Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei, treptat intrând în conflict mai multe state. La 5 septembrie, Guvernul SUA şi-a declarat neutralitatea faţă de conflictul izbucnit în Europa, potrivit volumului ”Al Doilea Război Mondial” (Henri Michel, 2006).

Varşovia a capitulat, la 27 septembrie 1939, ca urmare a gravelor înfrângeri suferite de Polonia, o zi mai târziu fiind semnat la Moscova un tratat germano-sovietic prin care s-au stabilit graniţele între URSS şi Germania după prăbuşirea statului polonez. Partea de vest a Poloniei a fost anexată la cel de-al III-lea Reich german, restul teritoriului aflându-se sub conducerea ”Guvernământului general al regiunilor poloneze ocupate”.

A urmat perioada ”războiului ciudat” când între 17 octombrie 1939 şi 9 aprilie 1940, la graniţa franco-germană, nu s-au mai desfăşurat ostilităţi germane. La 9 aprilie 1940, trupele Germaniei naziste au invadat Danemarca şi Norvegia. În prima ţară succesul a fost total, în cea de-a doua  militară a fost mai puternică.

Ofensiva germană în Europa occidentală a fost declanşată la 10 mai 1940, când au fost atacate, cu forţe puternice (motorizate şi aviaţie), Belgia, Olanda şi Franţa, Parisul fiind ocupat la 14 iunie. Încercarea germanilor de a invada Marea Britanie prin operaţia ”Leul de mare” a eşuat în vara aceluiaşi an, din cauza rezistenţei opuse de aviaţia militară britanică, aminteşte volumul amintit mai sus. În aprilie 1941 au fost ocupate Iugoslavia, apoi Grecia.

La 22 iunie 1941, trupele Reich-ului şi cele ale aliaţilor săi au atacat Uniunea Sovietică, în cadrul Operaţiunii Barbarossa. Eşecul ”războiului-fulger” era evident, pentru că oricât de mari au fost eforturile depuse, Leningradul şi Moscova nu au putut fi cucerite.

O grupare aeronavală niponă a atacat surprinzător, la 7 decembrie 1941, baza de la Pearl Harbour, unde era concentrată flota americană din Pacific. În aprilie 1942, americanii au bombardat Tokyo, iar japonezii au decis să continue operaţiunile ofensive până în insulele Aleutine şi Hawaii. Înaintarea lor a fost oprită în sud, la Guadalcanal, unde militarii americani au executat în august 1942, prima lor operaţiune amfibie de debarcare, potrivit volumului ”Al Doilea Război Mondial” (Henri Michel, 1996). Aici au luptat până în februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie 1942) a permis încercuirea şi distrugerea forţelor germano-italiene şi a pus capăt războiului din Africa (mai 1943), după lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La sfârşitul lunii august 1942, armata a VI-a germană, condusă de generalul Paulus, a ajuns la Stalingrad.

Un nou front s-a deschis în Europa la 6 iunie 1944, Ziua Z, Aliaţii asigurând un cap de pod pentru succesul operaţiunii Overlord, conduse de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar începutul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franţa, Belgia, Luxemburgul şi Olanda, pătrunzând în inima Germaniei câteva luni mai târziu.

În vara anului 1944, Armata Roşie a lansat o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România s-a alăturat Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depăşit rapid aliniamentul Munţilor Carpaţi, începând acţiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupaţia fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice.

În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat.

Foto: Deputatul PNL Ovidiu Raețchi / Sursa: Facebook

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

21 comentarii

    • Excelent dar comcret cu ce ne ajuta? Nu este oare un exercitiu de imagine si atat?

      Gata, nu mai avem coruptie in tara, sistemul medical performeaza, copii au acces la educatie in contextul actual, etc…

    • ”Concret” e vorba de ”un exercițiu” de igienă: se șterg zoaiele propagandei putiniste de care se folosește din plin mafia PRO-PSD, aripa KGB ”în țară”. După ce o să scăpăm de ei, se vor rezolva și ”corupția, sistemul medical, educație etc”

    • Excelent pe naiba ! Alaturi de NATO am terminat noi razboiul ?

  1. Sigur că da…. și cu asta s-au rezolvat toate problemele din țara asta…..🤦‍♀️

    • Doar pentru ca nu e o solutie pentru coruptie, economie etc nu inseamna ca nu e buna.
      Simbolurile, cultura, istoria etc. sunt importante.
      Sigur, putem trai si fara ele dar la fel de bine putem trai si fara spectacole de muzcia, meciuri de fotbal etc.

    • muzica*

      – plus ca propunerea respectiva, desi mai mult simbolica, are si o valenta geopolitica.
      Ca sa va amintesc de un caz recent: primarul din Praga, Zdeněk Hřib care a dat jos statuia unui maresal sovietic, dupa care au aparut dovezi al unei incercari a Rusiei sa il otraveasca.
      Bineinteles ca nu se compara propunerea asta cu gestul lui Zdeněk Hřib. Dar are totusi o mica valoare pentru politica externa a Romaniei, care e oricum subrezita grav de guvernele PSD din ultimii ani.

      Eu zic ca orice act cat de mic de distantare de Rusia/comunism si apropiere de NATO si UE e binevenit.

  2. Inca o tampenie, da e OK, sa sarbatorim pe 8, ca sa nu mai fim sclavii lui Putin, totusi in aceasta perioada in care ne confruntam cu o nenorocire, de asta ii arde lui asta? Cat timp ai pierdut pana ai redactat-o si pregatit-o in loc sa lucrezi la ceva sa ajuti tara asta in situatia asta grava?

    Tara arde, baba se piaptana!

  3. asta e problema acum, pe bune? mai bine impozitati pensiile speciale cu 90%, asa cum va cere poporul

  4. Doamne, ce inițiativă strălucită! Acum, că am sărbători Victoria pe 8 mai, o să fie ca și când Aliații nu ne-ar fi lăsat baltă în brațele lui Stalin să suferim 50 de ani de comunism! O să fie ca și când, înțelegând că n-am avut de ales decât să intrăm în război alături de Germania, care era singura care ne promitea integritate teritorială (Franța și Marea Britanie erau cam obosite și nici de Polonia nu aveau chef, da’ de noi), și apreciind că am avut o contribuție umană enormă alături de Aliați după întoarcerea armelor, n-au mai zis: Băi, Stalin, ia tu România și lasă Grecia în pace, ci dimpotrivă: lasă România liberă și democratică, pentru că ei sunt francofoni și cu vocație occidentală! Și dacă ne scremem bine, e ca și cum nu rușii i-au bătut pe naziști de le-a sunat apa în cap în timp ce Aliații occidentali își împărțeau coloniile prin Orientul Mijlociu și deschideau al doilea front doar când era limpede că nemții nu mai aveau nicio șansă să câștige războiul în est. Hai cu rescrierea istoriei și cu lingușeala penibilă, că poate, dacă facem frumos tare în manej, intrăm în Schengen, ceva.

    • Ah, fix „naughty document” al lui Churchill e de vina pentru ocupatia comunista. Nu, nu are nici o legatura cu ocupatia ruseasca (ce a durat pana in ’58).

      Stalin si poporul rus libertate ne-au adus ? (ocupatie sovietica pana in ’58 ne-au adus)

      Sa mai vorbim ca Churchill a vrut ca Polonia sa fie in afara influentei USSR? A contat pana la urma ce a vrut Churchill? A contat prezenta armatei Rosii. Nu a contat dorinta lui Churchill legat de Polonia, a contat doar prezenta armantei rosii in Polonia. Stalin a ignorat complet guvernul Polonez aflat in exil (in Londra!) si si-a instalat propiul guvern.

      Singura tara Europeana de la granita USSR care a scapat de intrarea totala in sfera de influenta a USSR e Finlanda, si asta foarte greu. (un video bun legat de Finlanda: https://www.youtube.com/watch?v=cVAR60UocdQ )

      Apropo de Franta. Ce sa faca Franta contra Germaniei cand a fost partitionat Ardealul? Franta era pe atunci deja ocupata de nazisti.

      Contributie umana enorma a fost. Dar la fel a fost si cand Romania a participat la oeratiunea Barbarossa. Nu zice nimeni ca situatia a fost usoara pentru Romania. Decizii naspa in o situatie naspa. Multe greseli. Istoria nu se poate reduce la alb si negru decat in capul unui prost.

    • trei: „Istoria nu se poate reduce la alb si negru decat in capul unui prost”
      Fix așa. În esență, iată și motivul pentru care o inițiativă de a schimba data sărbătorii de pe 9 pe 8 mai este atât de strălucită.
      Rezolvă, practic, retroactiv, toate problemele și greșeile istorice, șterge toate vinile morale ale unora sau altora, rescrie istoria și ne lansează stelar pe un parcurs occidental de moare bibi. Cine-ar fi crezut că e atât de simplu: scazi o zi și pui totul la punct.

      P.S. Mini-lecția de istorie selectivă cu trimiteri la youtube ar fi mai potrivită pentu domnul deputat.

    • Narațiunea preferată a trolilor putiniști: de ”comunism” n-am ”suferit” din cauza celor care l-au adus ci din pricina celor care i-au ”lăsat”. Iar pe naziștii care erau singurii ce ne”promiteau intergritatea teritorială” , asta după ce ne-au dezmembrat, numai soldatul sovietic i-a ”bătut” că se știe: soldatul sovietic e cel mai viteaz din lume, e capabil să stea 8 zile pe săptămână sub apă și cu țigara aprinsă. Și uite așa zic ei, postacii bolșevici, că ”rescriu istoria” pentru că ”fac frumos tare în manej” la naziștii de la Sputnik. Păcat pentru ei că sunt prea proști ca să realizează că nimeni nu mai pune botul la ”rescrierea istoriei” lor.

  5. Buna ziua!Alt român 100% ,unul din specialiștii pnl…în zile libere!!Ce au produs europarlamentarii români pnl majoritari din partea României,pentru ROMANIA???Pe Angelica (Merkel) au intrebat-o daca le da voie????Mai avem nevoie de zile de sărbătorit în casă, în contextul în care,deja ne pregătesc pentru valul 2 al pandemiei???

    • Postac, asa se spala PSD mai nou de responsabilitate? Faptul ca PNL a luat 27% ii majoritate in capul tau? Sau asta scuza PSD sau USRPLUS ca nu or iesit pe primul loc, sau cum?
      Da un subscribe la siegfried muresan ca sa alfi ce fac astia prin parlamentul UE.
      Auzi ca majoritari.

    • Familia Raetchi e soiul care a venit din Rusia si totusi uraste Craciunul. Acum o ard americaneste. Schimbarile astea frecvente sunt tipice.

      De exemplu, micul Ovi a inceput ca sluga lui Lucian Blocas. Cand PRM a cazut in dizgratia electoratului, Ovi si-a facut fundaie de aparat cetateanul. Pe blogul lui Felix Voiculescu, inca mai gasiti linkuri de pe la inceputurile deceniului 2010, cand Felix il baga in fata pe Ovi pentru a da in guvernele PDL. De fapt, fundatia apara doar unii cetateni de Basescu.

      I-or fi promis americanii 5 lei, si acum se da mare istoric.

      Romania a sfarsit razboiul mult mai mica decat l-a inceput. Bunicii nostru au pierdut si in fata URSS (adio Bsarabia), dar si in fata Germaniei (unde e Cadrilaterul?).

      Numai niste idioti ar sarbatori ziua victoriei, pe orice data.

  6. Deputatul Ovidiu Raetchi vrea sa intineze idealurile socialismului si comunismului. 8 mai 1921 este ziua in care s-a infiintat Partidul Comunist Roman.

    „Ignorarea lui 8 mai 1921 umbrește istoria națională. Promotorii României vinovate nu au fost comuniștii, ci ticăloșii de azi; comuniștii au promovat România eroică, genială… Poate cu exagerări, dar nu negative – atât de dorite azi, în colonie.

    Guvernarea coloniei România încearcă să umple golul din istoria sa cu o redefinire internațională a unui eveniment mondial: Ziua Victoriei împotriva monstruozității hitleriste.”

    Ma opresc aici ca mi se face greata. Citatul de mai sus e un fragment dintr-un articol aparut in Sputnik acum fix 2 ani.

  7. Chestia cu 8 sau 9 Mai sta asa:
    – Capitularea a fost semnata la 8 Mai, ora 23,30, ora Germaniei.
    – La Moscova, conform fusului orar local, era ora 1,30 sau 2,30 (nu mai stiu exact), deci incepuse ziua de 9 Mai. Pe asta s-a bazat Stalin cand a decis ca ei sa sarbatoreasca la 9 Mai. De vazut ce ora era la Bucureti, dar cred ca era 0,30, deci tot 9 Mai. Asta insa nu ne-ar impiedica sa decidem alinierea la tarile care sarbatoresc la 8 Mai.

    • Bine ca am citit comentariile pana la capat, ca asta voiam sa zic si eu unora care tot bat apa-n piua de-a facut clabuci.
      Cat era ora la Bucuresti la ora aia?
      Ca sa vezi, de ce ne impiedicam… de un fus.

    • Am putea si s-o tinem langa 2 zile tot in petreceri ca nu se supara nimeni.
      Dar daca stam sa ne gandim, pentru romani, 9 Mai are deja o semnificatie demna de o sarbatoare in timp ce 8 mai…
      Intrebati-i pe iliescu melescanu si altii ca ei, cu secera si ciocanu-n inima