Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, a depus o propunere legislativă pentru ca Ziua Victoriei să fie sărbătorită de România în 8 mai, alături de aliaţii din NATO, nu pe 9 mai, ”conform dorinței lui Stalin”

Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, a depus vineri la Parlament o propunere legislativă pentru ca Ziua Victoriei (învingerea Germaniei naziste în cel De-al Doilea Război Mondial – n. red.) să fie sărbătorită de România în 8 mai, ”alături de aliaţii din NATO și de civilizația occidentală”, nu pe 9 mai, ca în statele din fostul bloc sovietic.

El subliniază că statele occidentale – SUA, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice, Germania – sărbătoresc Ziua Victoriei pe 8 mai, fiind o dată acceptată şi de istorici, iar, în schimb, statele din fosta sferă de influenţă sovietică, precum Armenia, Bulgaria, Moldova, împreună cu Federaţia Rusă, aleg data de 9 mai pentru sărbătorirea evenimentului.

„Această dată, care implică şi o amplă paradă militară la Moscova, a fost aleasă de Stalin pentru a marca importanţa propriului rol în războiul împotriva foştilor aliaţi nazişti (vezi Pactul Ribbentrop-Molotov)”, subliniază liberalul.

Raeţchi precizează că, deşi România figurează teoretic, alături de partenerii din Uniunea Europeană, în rândul statelor care ar trebui să celebreze pe 8 mai Ziua Victoriei, autorităţile române nu înţeleg acest lucru în lipsa unui cadru legislativ clar. În context, el menţionează că, în anul 2019, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis un mesaj pe data de 9 mai, susţinând că: „astăzi, oameni buni, sărbătorim Ziua Victoriei, marea coaliţie a naţiunilor a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial pornit de Germania nazistă împotriva popoarelor Europei. De asemenea, el indică faptul că în mesajele Guvernului României din ultimii ani se afirmă că „marcăm astăzi, 9 mai, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, care a însemnat o nouă etapă în istoria lumii”.

Iniţiativa legislativă mai prevede că „Parlamentul, peşedintele României, Guvernul, prin Ministerul Apărării Naţionale, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot organiza evenimente” cu prilejul acestei zile.

Totodată, se stipulează că Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitatea de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni şi/sau aspecte de la manifestările organizate cu ocazia Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

La 7 mai 1945, la Reims, a fost semnat un prim act de capitulare necondiţionată a Germaniei, notează volumul ”Repere de cronologie internaţională 1914-1945” (1982), potrivit Agerpres. Documentul a fost semnat, din partea Germaniei, de feldmareşalul Alfred Gustav Jodl, amiralul Friedeburg şi generalul-maior Wilhelm Oxenius, iar din partea aliaţilor de generalul locotenent britanic Sir Frederick Morgan, generalul francez Francois Sevez, amiralul H. M. Burrugh, comandantul forţei navale expediţionare aliate, generalul-locotenent Walther Bedell Smith, şeful statului major al armatelor aliate, generalul Karl Spaatz, comandantul forţelor aeriene ale SUA, generalul-locotenent Ivan Cermişev şi generalul-locotenent Ivan Susloparov din partea URSS.

Procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în noaptea de 8 spre 9 mai 1945, în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst, la dorinţa expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin. De această dată, documentul a fost semnat de către mareşalul Wilhelm Keitel, generalul Stumpf şi amiralul Friedeburg din partea Germaniei, de către mareşalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, de mareşalul britanic Arthur B. Tedder, generalul american K. Spaatz şi generalul francez J. de Lattre de Tassigny.

În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

În acest context, Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Cel de-Al Doilea Război Mondial a fost declanşat în zorii zilei de 1 septembrie 1939, când trupele germane au invadat Polonia pe toată lungimea graniţei comune. Două zile mai târziu, Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei, treptat intrând în conflict mai multe state. La 5 septembrie, Guvernul SUA şi-a declarat neutralitatea faţă de conflictul izbucnit în Europa, potrivit volumului ”Al Doilea Război Mondial” (Henri Michel, 2006).

Varşovia a capitulat, la 27 septembrie 1939, ca urmare a gravelor înfrângeri suferite de Polonia, o zi mai târziu fiind semnat la Moscova un tratat germano-sovietic prin care s-au stabilit graniţele între URSS şi Germania după prăbuşirea statului polonez. Partea de vest a Poloniei a fost anexată la cel de-al III-lea Reich german, restul teritoriului aflându-se sub conducerea ”Guvernământului general al regiunilor poloneze ocupate”.

A urmat perioada ”războiului ciudat” când între 17 octombrie 1939 şi 9 aprilie 1940, la graniţa franco-germană, nu s-au mai desfăşurat ostilităţi germane. La 9 aprilie 1940, trupele Germaniei naziste au invadat Danemarca şi Norvegia. În prima ţară succesul a fost total, în cea de-a doua rezistenţa militară a fost mai puternică.

Ofensiva germană în Europa occidentală a fost declanşată la 10 mai 1940, când au fost atacate, cu forţe puternice (motorizate şi aviaţie), Belgia, Olanda şi Franţa, Parisul fiind ocupat la 14 iunie. Încercarea germanilor de a invada Marea Britanie prin operaţia ”Leul de mare” a eşuat în vara aceluiaşi an, din cauza rezistenţei opuse de aviaţia militară britanică, aminteşte volumul amintit mai sus. În aprilie 1941 au fost ocupate Iugoslavia, apoi Grecia.

La 22 iunie 1941, trupele Reich-ului şi cele ale aliaţilor săi au atacat Uniunea Sovietică, în cadrul Operaţiunii Barbarossa. Eşecul ”războiului-fulger” era evident, pentru că oricât de mari au fost eforturile depuse, Leningradul şi Moscova nu au putut fi cucerite.

O grupare aeronavală niponă a atacat surprinzător, la 7 decembrie 1941, baza de la Pearl Harbour, unde era concentrată flota americană din Pacific. În aprilie 1942, americanii au bombardat Tokyo, iar japonezii au decis să continue operaţiunile ofensive până în insulele Aleutine şi Hawaii. Înaintarea lor a fost oprită în sud, la Guadalcanal, unde militarii americani au executat în august 1942, prima lor operaţiune amfibie de debarcare, potrivit volumului ”Al Doilea Război Mondial” (Henri Michel, 1996). Aici au luptat până în februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie 1942) a permis încercuirea şi distrugerea forţelor germano-italiene şi a pus capăt războiului din Africa (mai 1943), după lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La sfârşitul lunii august 1942, armata a VI-a germană, condusă de generalul Paulus, a ajuns la Stalingrad.

Un nou front s-a deschis în Europa la 6 iunie 1944, Ziua Z, Aliaţii asigurând un cap de pod pentru succesul operaţiunii Overlord, conduse de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar începutul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franţa, Belgia, Luxemburgul şi Olanda, pătrunzând în inima Germaniei câteva luni mai târziu.

În vara anului 1944, Armata Roşie a lansat o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România s-a alăturat Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depăşit rapid aliniamentul Munţilor Carpaţi, începând acţiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupaţia fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice.

În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat.

Foto: Deputatul PNL Ovidiu Raețchi / Sursa: Facebook