Departamentul de Stat al SUA despre România: Acțiunile disciplinare au fost folosite în mod greșit pentru a influența ce judecători au fost repartizați la procese sensibile / Mecanisme corupte de finanțare a presei / Corupția e larg răspândită

Departamentul de Stat al SUA arată în raportul privind respectarea drepturilor omului în România în 2023 că acțiunile disciplinare au fost folosite împotriva judecătorilor sau procurorilor ca represalii politice pentru deciziile lor sau pentru înclinațiile politice percepute, citând societatea civilă și organisme de supraveghere guvernamentală.

Mai mult, Raportul Departamentului de Stat arată că corupția la nivelul instituțiilor de stat este ”larg răspândită” și că mecanismele de finanțare a presei sunt ”corupte” – cu referire la banii dați de partidele politice.

Citește mai jos principalele fragmente din Raportul Departamentului de Stat al SUA privind România:

Nu au existat schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România în cursul anului 2023. Printre problemele semnificative legate de drepturile omului s-au numărat rapoarte credibile privind: tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate de către guvern sau în numele guvernului; și corupție guvernamentală gravă. Guvernul a luat măsuri credibile pentru a identifica și a pedepsi funcționarii care ar fi putut comite abuzuri în domeniul drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a reprezentat o problemă.

Constituția și legea prevedeau un sistem judiciar independent, iar guvernul a respectat, în general, independența și imparțialitatea justiției. Ineficiența și lipsa de responsabilitate în ceea ce privește supravegherea judiciară au subminat uneori independența și imparțialitatea sistemului judiciar.

Societatea civilă și organismele de supraveghere guvernamentale au afirmat că acțiunile disciplinare au fost folosite împotriva judecătorilor sau procurorilor ca represalii politice pentru deciziile lor sau pentru înclinațiile politice percepute. Au existat acuzații credibile potrivit cărora judecătorii au fost îndepărtați din cazuri în așteptarea unor acțiuni disciplinare, iar apoi au fost repartizați din nou atunci când s-a constatat că aceste acțiuni disciplinare nu erau întemeiate, ceea ce sugerează că acțiunile disciplinare au fost folosite în mod greșit pentru a influența ce judecători au fost repartizați la procese sensibile.

Raportul din septembrie al Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei privind această țară a menționat că au existat numeroase cazuri în care persoanelor private și jurnaliștilor li s-a refuzat accesul la informații de interes public. Acest lucru a împiedicat părțile interesate să obțină informații publice în timp util, ceea ce a împiedicat inițierea procedurilor administrative sau accesul la sistemul judiciar în termenul de prescripție.

Constituția prevedea libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și ai altor mijloace de comunicare, iar guvernul a respectat parțial acest drept. Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor. Reporterii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost limitată de accesul restricționat sau plătit la informațiile de interes public emise de guvern și de instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau licitațiile care implică fonduri publice și dosarele academice ale funcționarilor publici.

Reporterii și ONG-urile au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a avea acces la informații publice. Unii reporteri din întreaga țară au fost hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de către autoritățile pe care le investigau sau de către împuterniciții acestora.

Jurnaliștii, din cauza reportajelor lor, au fost supuși unor tactici de hărțuire și intimidare din partea autorităților.

La 24 octombrie, Parchetul Curții de Apel București a închis ancheta privind presupusele hărțuiri, amenințări, șantaje și încălcări ale vieții private care au vizat-o pe jurnalista de investigații Emilia Sercan. Sercan a declarat că a primit mai multe amenințări și tentative de șantaj după ce a publicat în 2022 un articol în care susținea că a existat plagiat în teza de doctorat a premierului de atunci Ciuca. În plângerea sa, ea a susținut că polițiștii desemnați pentru investigație au divulgat în presă fotografii private ale sale. Mai multe grupuri naționale și internaționale pentru libertatea presei, printre care Reporteri fără frontiere, au semnat o scrisoare comună în care condamnă decizia procurorilor și notează mai multe eșecuri și încălcări ale procedurii în cadrul anchetei.

Legile privind defăimarea și calomnia: Calomnia și defăimarea nu au fost infracțiuni penale. Cu toate acestea, oficiali guvernamentali în funcție și foști oficiali guvernamentali au intentat procese civile și plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație ca tactică de presiune.

În martie, parlamentul a modificat Legea privind avertizorii de integritate pentru a asigura un mai mare anonimat pentru aceștia. Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri (în 2018 și 2022) care au modificat calculele privind termenul de prescripție, despre care criticii au afirmat că au dus la un număr semnificativ de cazuri în care inculpații nu mai puteau fi trași la răspundere penală. Prin urmare, în cursul anului, instanțele au respins mai multe cazuri de corupție la nivel înalt și de abuz de funcție și au anulat mai multe condamnări penale. În luna iulie, Curtea Europeană de Justiție a decis că modificările aduse prescripției penale au avut un impact asupra intereselor financiare ale Uniunii Europene și a afirmat că dispozițiile privind prescripția nu ar trebui să ducă la respingerea cauzelor penale. ONG-urile și grupurile de supraveghere judiciară au remarcat că acest lucru a dus la o practică judiciară inegală și imprevizibilă, unii judecători respingând cauzele și anulând condamnările pe baza deciziilor Curții Constituționale, iar alți judecători refuzând să facă acest lucru, pe baza deciziei Curții Europene.

Corupție: Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. Transparency International a remarcat că au fost raportate niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție. Mita a fost percepută ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Mass-media a raportat că, în cursul anului, Direcția Națională Anticorupție a instrumentat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate, inclusiv cazuri împotriva unui manager, a șapte medici și a trei directori de spital.

În martie, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare pentru trafic de influență și acceptarea de mită pentru a interveni în conducerea Agenției Naționale de Integritate în vederea înlăturării din funcție a unui rival politic. Arsene a părăsit țara înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești și se pare că a plecat în Italia, unde aștepta extrădarea.

În august, trei explozii la o stație de gaz petrolier lichefiat fără licență din apropierea Bucureștiului au provocat șase morți și peste 50 de răniți. Investigațiile au arătat ulterior că benzinăria era deținută de fiul primarului din Caracal. Presa a relatat că benzinăriei i s-a permis să funcționeze în ciuda neregulilor, din cauza corupției și a clientelismului politic. La sfârșitul anului, proprietarii benzinăriei au fost plasați în arest la domiciliu și așteptau procesul.

Pentru informații suplimentare privind corupția din țară, vă rugăm să consultați Declarația Departamentului de Stat privind climatul de investiții pentru această țară și Raportul Departamentului de Stat privind strategia internațională de control al stupefiantelor, care include informații privind infracțiunile financiare.