Anularea alegerilor din 2024, consemnată în Raportul Departamentului de Stat al SUA pe 2024 / Se constată o ”deteriorare” a drepturilor omului în Europa / ”Guvernele continuă să recurgă la cenzură şi la legi restrictive”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Departamentul de Stat al SUA consemnează în raportul său privind situaţia drepturilor omului în România în anul 2024, publicat marţi pe site-ul instituţiei, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale de anul trecut şi faptul că această măsură a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursului politic, transmite Agerpres.

„La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate pe 24 noiembrie, susţinând că ‘multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale… au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale’, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării scrutinului.

Decizia curţii a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură şi gravitate fără precedent”, se arată în raport. Decizia Curţii Constituţionale a prezentat alegerile ca fiind influenţate de o operaţiune de informare rusă pe reţelele sociale, dar observatori independenţi au sugerat că respectiva campanie pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organizată desfăşurată de un partid politic românesc, mai reţine Departamentul de Stat în raportul său.

Conform documentului, printre problemele semnificative privind drepturile omului în România în 2024 s-au numărat relatări credibile privind restricţii asupra libertăţii de exprimare, precum şi infracţiuni, acte de violenţă sau ameninţări cu violenţa motivate de antisemitism. Guvernul a luat măsuri credibile pentru a-i identifica şi pedepsi pe funcţionarii care au comis abuzuri privind drepturile omului, însă, în unele cazuri, acţiunile autorităţilor au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat o problemă.

Departamentul de Stat al Statelor Unite transmite Congresului rapoartele anuale privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru toate ţările care beneficiază de asistenţă şi pentru toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu Legea privind Asistenţa Externă din 1961 şi Legea Comerţului din 1974.

Aceste rapoarte acoperă situaţia drepturilor omului recunoscute la nivel internaţional şi a drepturilor lucrătorilor.

Raportul referitor la România poate fi consultat aici 

DESPRE EUROPA: GUVERNELE RECURG LA CENZURĂ

În Germania, Regatul Unit sau în Franţa, Departamentul de Stat subliniază că ”situaţia drepturilor omului s-a deteriorat în cursul anului” trecut, potrivit acestui raport privind drepturile omului în lume în 2024, menit să reflecte noile priorităţi de politică externă ale preşedintelui american Donald Trump.

În privinţa Franţei, autorii raportului vizează ”informaţii credibile despre restricţii grave ale libertăţii de exprimare”, iar Departamentul de Stat denunţă de asemenea fapte antisemite.

În Regatul Unit, Washingtonul îşi exprimă îngrijorarea faţă de o nouă lege privind securitatea online, menită să apere mai bine copiii, care a provocat critici aprinse pe reţeaua de socializare X a lui Elon Musk.

Întrebată despre acest lucru, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a refuzat s citeze vreo ţară, însă a subliniat că ”cenzura guvernamentală este intolerabilă într-o societate liberă”.

”Guvernele continuă să recurgă la cenzură, la supravegherea arbitrară sau ilegală şi la legi restrictive împotriva vocilor care nu le plac, adesea din motive politice sau religioase”, a denunţat ea.

Vicepreşedintele american J. D. Vance i-a consternat pe germani şi, mai grav, pe europeni, într-un discurs la Summitul Securităţii de la munchen (MSC) în care a spus că libertatea de exprimare ”dă înapoi” în Europa şi în care a adoptat opiniile unor partide ca Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), clasat recent drept organizţaie ”extremistă de dreapta” de către serviciile germane de informaţii interne (BfV).

MODIFICĂRI ALE ADMINISTRAŢIEI TRUMNP

Departamentul de Stat, care zugrăveşte un tablou al situaţiei drepturilor omului în lume, ţară cu ţară, în acest raport anual, criticând numeroase guverne, este în general publicat în primăvară.

Un oficial american a confirmat, sub protecţia anonimatului, că Washingtonul intenţionează să poarte ”discuţii sincere cu partenerii şi aliaţii noştri cu privire la ceea ce noi considerăm cenzură sau defavorizarea anumitor voci, politice sau religioase”.

Acest raport, care este mandatat de către Congresul american, este considerat de către experţi drept un document de referinţă.

Documentul publicat marţi a fost redactat în parte în timpul fostei administraţii a preşedintelui democrat Joe Biden, iar Departamentul de Stat l-a amendat şi restructurat astfel încât să reflecte priorităţile administraţiei Trump – de exemplu împotriva politicilor care favorizează programele diversităţii sau avortul.

”Rapoartele din acest an au fost simplificate pentru a fi mai utile şi accesibile pe teren şi partenerilor şi pentru a răspunde mai bine mandatului legislativ subiacent şi să se alinieze decretelor administraţiei”, se arată în document.

Aleşi din opoziţia democrată şi ONG-uri şi-au excprimat îngrijorarea cu privire la faptul că raportul poate să nu prezinte un tablou sincer al încălcărilor drepturilor omului în lume.

”Măsurile luate de către administraţia Trump în vederea îndulcirii şi politizării acestor rapoarte le compromit obiectivul însuşi şi dăunează credibilităţii Departamentului de Stat însuşi”, denunţa săptămâna trecută într-un comunicat senatorul democrat Chris Van Hollen.

AFRICA DE SUD ŞI BRAZLIA, ATACATE

Astfel, referitor la El Salvador, un aliat apropiat al administraţiei Trump, Departamentul de Stat dă asigurări că ”nu deţine informaţii credibile despre abuzuri semnificative ale drepturilor omului”.

El Salvador este însă atacat dur de ONG-uri din cauza unui război fără milă împotriva ”maras” – ganguri care terorizează populaţia – şi din cauza Centrului de Izolare a Terorismului (CECOT).

Statele Unite au expulzat către El Salvador, în acest an, sute de venezueleni încarceraţi în această închisoare de înaltă securitate şi care au acuzat abuzuri.

Invers, Guvernul Trump atacă furibund două ţări cu care întreţine relaţii foarte tensionate, Africa de Sud şi Brazilia.

”Situaţia drepturilor omului în Africa de Sud s-a deteriorat considerabil în cursul anului”, relevă Washingtonul, care apreciază că Pretoria ”a făcut un pas foarte îngrijorător către exproprierea afrikanerilor şi noi încălcări ale drepturilor minorităţilor rasiale în ţară”.

Preşedintele american a denunţat cu virulenţă această lege recentă, care vizează să faciliteze redistribuirea pământurilor – bântuită de apartehid, fostul regim minoritar alb.

În privinţa Braziliei, Departamentul de Stat denunţă faptul că tribunalele ”au permis măsuri excesive şi disproporţionate cu scopul de a aduce atingere libertăţii de exprimare (…) şi dezbaterii democratice, restrângând accesul la conţinuturi online considerate «dăunătoare democraţiei»”, se arată în raport.

Judecătorul de la Curtea Supremă a Braziliei Alexandre de Moraes este vizat de multiple sanţciuni americane.