Demontarea unei isterii: De ce nu vine holera din Ucraina. Explicațiile medicului care a tratat pacienții de pe litoral în timpul epidemiei din anii ’78-’80/ Cum a fost atunci: ”Toată țara era aici, că mâncarea era la liber. Și așa s-a răspândit peste tot”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Medicul constănțean Sorin Rugină, specializat în boli infecțioase și epidemiologie, respinge ipoteza conform căreia litoralul românesc ar putea fi infestat cu holeră ca urmare a ruperii barajului de la Kahovka (Ucraina), chiar și în situația în care cadavre sau alte resturi ar ajunge la mal.

Epidemiologul a explicat pentru G4Media cum Marea Neagră se ”autoepurează” prin valurile sale, iar un al doilea sistem de ”protecție” este salinitatea acesteia. Altfel spus, bacteria are mediu prielnic de răspândire mai degrabă în apele dulci și stătătoare.

Medicul a mai povestit cum, în timpul epidemiei de holeră din anii ’78-’80, a fost unul dintre cei doi rezidenți de pe litoral care au tratat pacienții infectați cu vibrionul holeric, primul episod de anvengură de la începutul activității epidemiologice în România, și a relatat secvențe din timpul epidemiei din urmă cu peste 40 de ani.

Miniștrii Mediului din România și Bulgaria au discutat, vineri, despre informațiile ”fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populației” și despre presupusele riscuri de securitate pentru turiștii de la Marea Neagră, în urma ruperii barajului ucrainean.

Cristina Schipor, șefa Direcției de Sănătate Publică Constanța, a declarat, de asemenea, pentru G4Media, că instituția sa face analize uzuale zilnice, iar apa de îmbăiere este în parametrii normali, iar sâmbătă va veni și prima analiză pentru holeră, care va fi făcută zilnic, în 50 de puncte de pe litoral.

sursa foto: medicaacademica.ro

• Sorin Rugină este medic primar în boli infecțioase și epidemiologie, fost manager și fondator al Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța și fost rector al Universității ”Ovidius” Constanța. Este unul din cei doi medici rezidenți de pe litoral, care a tratat pacienții în epidemia de holeră din 1978-1980, moment de debut al activității epidemiologice la nivel mare în România. 

Sorin Rugină explică faptul că bacteria se transmite doar dacă există purtători sau excretori direcți, bolnavi, constănțeni sau turiști care intră în mare și o poluează prin excreții. Pot fi astfel contaminate persoanele care se află în jurul acestor purtători de bacterie (care eu excretat), dar doar dacă aceste persoane au înghițit o cantitate considerabilă din apa contaminată, în momentul respectiv. Medicul face precizarea că o simplă înghițitură în momentul scufundării sau apa care ne intră în gură în timpul scăldatului nu reprezintă suficientă cantitate pentru a ne infecta cu holeră. Apoi, bacteria nu supraviețuiește o perioadă lungă de timp în apă din cele două motive: valurile cu rol autoepurator și salinitatea.

• ”Deci nu se întâmplă asta dacă excrementele vin de la 1.000 km pentru că ”mor” până aici, se diluează. Iar îmbolnăvirea se produce în funcție de cât de mare este doza de germeni, 10 la puterea a doua, a treia, deci să spunem 1000 de germeni pe mililitru cub, atunci da, e infectarea e mare. În general, inundațiile, deci inclusiv ruperile de diguri, antrenează tot solul subiacent, acolo unde sunt depozite de germeni. Deci acolo este o colecție de germeni care sunt latenți. Dar pentru a te îmbolnăvi de holeră, pentru a te contamina, trebuie să ai niște oameni care sunt bolnavi acum, acuți. Adică ei sunt bolnavi acum și acum transmit germenul, nu pot transmite germenii de-acum 100 de ani, de la strămoșii lor. Trăiește 10-14 zile, apoi moare, mai ales dacă vorbim de apă sărată”.

Sorin Rugină explică faptul că s-a creat o ”epidemie de isterie, nu de holeră” nejustificată din punctul de vedere al specialiștilor și care, dacă nu va fi combătută de profesioniști la timp, va avea ca efect un impact major negativ asupra sezonului și litoralului românesc, pentru că lumea tinde să se informeze de pe internet și rețelele de socializare:

• ”Am văzut o ipoteză conform căreia toate latrinele din satele din Ucraina au fost rase de apă după ruperea barajului (de la Kahovka, n.red.) și că acolo este un vibrion holeric, despre care nu știm dacă trăiește sau nu, dar care se poate răspândi. Doar că ei, ucrainenii, nu au cazuri de holeră în momentul de față! Deci nu au, pentru că s-ar fi extins foarte rapid, nu ar fi putut fi ținut ascuns așa ceva.  Și atunci, deci, nu avem ”surse proaspete” să le spunem așa, pe înțelesul tuturor. Bun, și dacă ar fi să zicem, ele ajung în mare, dar ele se diluează, valurile mării sunt autoepuratoare, deci din acest punct de vedere nu există un pericol”.

Sorin Rugină consideră că este vorba de un ”război informațional” și că se încearcă inducerea ideii că ”vine holera” deși această panică, spune specialistul, nu are niciun fundament real:

• ”E război informațional, că ”vine holera”, stai puțin, că nu mai vine nimeni pe litoral dacă spui așa ceva, mai ales fără să aibă un fundament real. Oamenii se gândesc că sunt în pericol când nu sunt, de fapt. Deci nu este niciun pericol pentru litoralul românesc. Ni s-au arătat niște imagini groaznice cu zone din Ucraina în care apa a trecut și a lăsat în urmă sau a scos la suprafață resturi, capete, cranii și altele. Iar noi ne speriem ca de drobul cu sare. Dacă vine holera? Păi, nu poate să vină holera sau cel puțin nu de-acolo, după ruperea barajului din Ucraina”.

Și dacă ar veni holera, adaugă Rugină, specialiștii de la Boli Infecțioase sunt pregătiți, există protocol medical și nu pot fi luați prin surprindere de modul în care se tratează această afecțiune mai ales că ea a mai fost tratată și în trecut, unul dintre medicii care au lucrat în epidemia din urmă cu peste 40 de ani fiind chiar Sorin Rugină:

• ”Problema a fost COVID-19, nu holera. La coronavirus nu știam nimic, era ceva cu totul nou. Holera am tratat-o și acum 40 de ani, darămite acum”, a adăugat Rugină.

Medicul relatează că, la vremea respectivă avea 29 de ani și era unul dintre cei doi medici rezidenți care se aflau pe litoral, specialiști în boli infecțioase:

• ”Colegul meu era în sudul litoralului, eu eram responsabil de Constanța și Mamaia”, povestește Rugină.

Epidemiologul își amintește că, cu puțin timp înainte de izbucnirea epidemiei pe litoral izolaseră un focar în județul Tulcea, pornit de la un borș de pește făcut cu apă din Dunăre și de la condiții de igienă precare unde, mai ales din cauza condițiilor de igienă, vibrionul holeric existent și activ în momentul respectiv s-a răspândit în județ. Cazurile au fost izolate, tratate și episodul epidemic nu a durat mult.

Pe litoral însă situația a fost mult mai dramatică pentru că holera s-a răspândit rapid, au existat și multe decese, cazuri care veneau în ultimul stadiu de deshidratare și pentru care nu se mai putea face nimic, iar medicii au fost nevoiți să meargă din casă în casă pentru a izola cazurile de restul familiei. În multe situații, oamenii deveneau recalcitranți.

Holera din anii ’80, își amintește medicul, a pornit de la niște turiști turci care veniseră la Eforie în vacanță și care sufereau de holeră. Din cauza condițiilor de la dușurile și WC-urilor publice vibrionul holeric s-a răspândit și s-a întâmplat atât de repede încât a ajuns inclusiv în apa cu care se irigau culturile de roșii, spre exemplu.

Problema era că, în anii respectivi, litoralul era plin de oameni din toată țara pentru că pe litoral mâncarea nu era raționalizată, ci se găsea la liber, pentru încurajarea turismului. Litoralul era, deci, plin. La fel a fost și epidemia de holeră:

• ”Era toată țara aici, în zonele de corturi nu aveai loc să arunci un ac, iar acolo nu existau WC-uri sau dușuri, erau corturi peste tot, ceva de groază. S-a răspândit imediat, peste tot. Doar că nu a fost declarată epidemie și nu îi spuneam holeră, ci i s-a dat un indicativ secret, 001, pentru că dacă se anunța că e holeră trebuiau închise granițele, oprite exporturile și tot așa. Iar Ceaușescu nu voia asta. În Suedia, spre exemplu, au aflat de la turiștii care plecaseră de aici, au ajuns acolo și se simțeau rău. Așa s-a aflat de holeră în afară. Asta era o boală din țările democratice, nu de la noi din comunism, cum să spui că ai holeră, era o rușine”.

Sorin Rugină explică faptul că holera este caracterizată mai ales prin diaree agresivă, apoasă, dar se teme că va apărea ”excesul de diagnostic” și orice formă de diaree va fi considerată ”holerică”. Cu toate acestea, explică Rugină, medicul este singurul care poate pune un diagnostic, astfel că, în general, la orice simptome considerate neobișnuite, este recomandat să mergem la medic. În cazul holerei, cea mai periculoasă nu este boala în sine, care este tratabilă, ci deshidratarea.

• ”Dar Spitalul de Boli Infecțioase este, sigur că da, pregătit. Noi avem experiență. Chestia asta e o chestie simplă. E bine cunoscută. Avem tratament la dispoziție, știm despre ce e vorba. La COVID-19 n-a fost așa”, amintește Rugină.

Rugină a povestit că la epidemia din urmă cu peste 40 de ani i-au trecut prin mână multe sute de pacienți și a avut inclusiv pacienți complet deshidratați pe care a reușit să-i pună pe picioare. Apogeul epidemiei a fost în luna august, dar după aceea ”s-a mai liniștit și au rămas cazurile secundare”.

• ”Asta e o boală acută, te lovește, te-ai îmbolnăvit, o tratezi și trece, nu durează. Dacă l-ai hidratat și i-ai dat și antibiotic l-ai salvat. Deci sub ochii noștri au fost oameni care erau efectiv cu gălețile dedesubturile lor, cu perfuzii în două mâini și după ce le-am administrat substanțele respective, s-au pus pe picioare. Nu mai spun acum, că ne-am modernizat, după 40 și ceva de ani”, a mai povestit Sorin Rugină.

Context

Unii proprietari de pensiuni de pe litoral consultați de G4Media susțin că în ultimele zile au început să primească cereri de amânare a rezervărilor pentru luna iulie sau chiar de anulare a acestora, iar motivul ar fi ”isteria despre holera din Ucraina”, susțin aceștia. Cei mai mulți dintre cei cu care am discutat se tem că începutul sezonului poate fi afectat de un subiect care nu este suficient lămurit de autorități.

Cristina Schipor, șefa DSP Constanța, a declarat pentru G4Media că instituția face analize uzuale zilnice, iar apa de îmbăiere este în parametrii normali, iar sâmbătă va veni și prima analiză pentru holeră:

• ”Am vorbit și cu cei din Horeca și din punct de vedere al DSP, începând de ieri se recoltează zilnic analize de apă de pe tot litoralul. Ieri a fost prima zi de recoltă, de mâine veți vedea primele rezultate, durează două zile. În afară de acestea, facem analize și de sallmonela. Ucraina până în acest moment nu a anunțat că ar avea un caz de holeră, dar nici OMS nu a transmis vreo alertă. Sunt șanse aproape de zero să depistăm holeră în apă, mai ales că analizele uzuale pe care le facem în mod curent sunt în parametrii. Începând de ieri analizele sunt făcute zilnic, pentru că a început sezonul, în 50 de puncte de pe litoral”.

Miniștrii Mediului din România și Bulgaria au discutat vineri despre informațiile ”fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populației” despre presupusele riscuri de securitate pentru turiștii de la Marea Neagră, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului. Cei doi demnitari au anunțat că specialiștii din ambele țări au făcut măsurători ce indică faptul că nu există nici un risc pentru sănătate. Comunicatul vine pe fondul valului de postări online despre un presupus pericol de îmbolnăvire cu holeră din cauza distrugerii barajului Nova Kahovka din Ucraina.

Distrugerea barajului a dus la revărsarea apelor râului Nipru în Marea Neagră. Apele au măturat localități întregi în calea lor, antrenând astfel cantități mari de deșeuri. Specialiști în sănătate publică au avertizat că în Ucraina există riscuri pentru sănătatea publică, dar experții din România au transmis că, până la acest moment, riscurile sunt ”minime”, potrivit comunicatului de la Ministerul Mediului.

”Concluzia generală prezentată de specialiști este aceea că, în prezent, după ce au fost colectate toate datele, nu există niciun indiciu care să ridice semne de întrebare, toți parametrii măsurați situându-se în limitele normale pentru această perioadă. De asemenea, luând în considerare imaginile satelitate prezentate, distanța între gura de vărsare a Niprului și apele teritoriale românești, deplasarea maselor de aer și a curenților marini, temperatura și salinitatea apei, specialiștii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic, sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol, este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toți parametrii și suntem pregătiți să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a declarat ministrul Mircea Fechet, în urma unei întâlniri cu spcialiști.

La întâlnire au participat secretarii de stat Ionuț Sorin Banciu și Dan Chiru, directorul general al ANAR Sorin Lucaci, precum și reprezentanți ai MMAP, Ministerului Transporturilor, Administrația Națională Apele Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Institutului Național de Sănătate Publică și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Participanții au convenit constituirea unui grup de lucru tehnic interinstituțional care să continue monitorizările. Astfel, ANAR împreună cu ICDM ”Grigore Antipa” vor intensifica determinările fizico-chimice atât la stațiile hidrometrice de coastă cât și în largul Mării Negre. De asemenea, reprezentanții INSP, împreună cu DSP Constanța și Tulcea, vor continua monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate. La rândul său, reprezentanții Ministerului Transporturilor au prezentat capacitatea de intervenție pentru combaterea eventualelor fenomene de poluare, aceștia fiind pregătiți să intervină în orice moment.

După întâlnirea cu experții români, ministrul Mircea Fechet a avut o discuție bilaterală, în sistem videoconferință, pe același subiect, cu ministrul mediului din Bulgaria, Julian Popov.

”Demnitarul din statul vecin și-a exprimat îngrijorarea asupra apariției, în spațiul public, a mai multor informații fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populației, în contextul în care și specialiștii bulgari care monitorizează situația au ajuns la concluzii similare cu cele exprimate de experții români”, se arată în comunicatul citat.