EXCLUSIV Mai multe firme acuză Vama Constanța că blochează nejustificat containere cu mărfuri / Adjunctul Alexandru Mateiciuc, fost suspect în Dosarul ”Murfatlar”, acuzat că gestionează preferențial situația: ”El e stăpânul inelelor”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Vama Constanța blochează sau întârzie nejustificat mărfuri care așteaptă emiterea declarației vamale și, odată cu acest document, ”liberul de vamă”, acuză mai mulți agenți economici și comisionari cu care au stat de vorbă reporterii Info Sud-Est (ISE) și G4Media. Alexandru Mateiciuc, directorul general adjunct al Vămii Constanța, este acuzat de aceștia că gestionează preferențial situațiile în care se află agenții economici: ”Cine nu se conformează, așteaptă”, au declarat sursele citate. 

UPDATE 13:00 Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a trimis ”de urgență” corpul de control la Vama Constanța după ce G4Media și Info Sud-Est au publicat o investigație despre blocajele și întârzierile care afectează companiile private, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor. Citește mai multe aici. 

Nici Alexandru Mateiciuc, directorul adjunct al Vămii Constanța, nici reprezentanții Autorității Vamale Românie nu au transmis un punct de vedere la solicitarea reporterilor ISE și G4Media privind acuzațiile care se aduc instituției și angajaților acesteia. 

• Notă: ”Liber de vamă” reprezintă momentul în care mărfurile primesc permisiunea să părăsească vama și să se îndrepte spre destinatar. După declarația vamală, există o supraverificare numită ”control ulterior”, în care pot fi rectificate eventuale erori din declarațiile vamale emise inițial. După ce trece și de controlul ulterior, mărfurile primesc ”liber de vamă”. 

”Am făcut reclamația la Biroul Vamal Constanța, cu copie la Autoritatea Vamală Română. Nu am primit nicio explicație”

Documentele consultate de reporteri au arătat că unul dintre agenții economici afectați de deciziile vameșilor de a bloca din diferite motive lucrările este compania Romstal.

Contactat de reporteri, reprezentantul societății, Doru Medianu, a declarat pentru ISE și G4Media că a adus la cunoștința Biroului Vamal Constanța și a Autorității Vamale Române situațiile de blocaj cu care s-a confruntat societatea, dar nu a primit niciodată explicații: 

• ”Da, am făcut o reclamație către Biroul Vamal Constanța Port, cu copie la AVR, referitoare la o declarație vamală care a primit acceptare pe 22.05 (22 mai 2025, n.red.) și până la data reclamației, 27.05. ora 15:40, nu a primit liber de vamă. Nu am primit nici un fel de explicații de la nici una din entitățile implicate în reclamația noastră”. 

Agenții economici sunt afectați de zilele de întârziere a declarației vamale, pentru că sunt nevoiți să plătească taxe suplimentare, însă este afectat semnificativ și lanțul logistic de livrare, mai explică reprezentantul Romstal: 

• ”Staționarea în port a containerelor, din cauze ce nu ne pot fi imputate nouă, generează costuri relativ mari și blocaje în lanțul logistic de livrare, recepționare și vânzare ulterioară a mărfurilor pe piață. Blocajele importurilor noastre în vamă ne costă suplimentar și cumulativ, funcție de perioada de blocare, numărul de containere sosite în același timp, weekend, sărbători legale etc:

– depozitarea (calculată din momentul sosirii navei și până la ieșirea containerului plin din port), cu precizarea că există un termen liber de depozitare, funcție de linia maritimă, de 5-7 zile libere, dar după expirarea acestuia, depozitarea se facturează de la data sosirii, fără a se mai ține seamă de perioada liberă de depozitare;

– detenția containerului (calculată de la data sosirii navei în port și până la returnarea containerului gol, cu precizarea că perioada liberă de acest extracost este, funcție de linia maritimă, între 7 si 14 zile);

– valorile de depozitare sunt la nivel de 5-15 Usd/container/zi și crește progresiv odată cu mărirea perioadei până containerul părăsește portul, plin;

– valorile de detenție sunt semnificativ mai mari și pot varia între 30 si 100 de Usd/zi/container, funcție de tipul containerului, 20′ sau 40′, după expirarea perioadei libere de detenție și crește progresiv odată cu mărirea perioadei până containerul se întoarce gol înapoi în port”.

”Vameșii sunt Dumnezeu”. Acuzațiile agenților economici și ai comisionarilor vamali

Acuzațiile surselor din AVR sunt întărite de acuzațiile agenților economici și ale comisionarilor vamali cu care reporterii au discutat în timpul documentării care s-a întins pe mai multe luni. 

• Notă: Comisionarii vamali sunt angajați de agenții economici pentru a se ocupa de toată birocrația tranzacțiilor. Ei sunt intermediarii între autoritățile statului și proprietarii mărfurilor și întocmesc toate documentele necesare pentru ca marfa ajunsă în port să fie vămuită și să treacă de control, apoi să plece către destinatarul final. 

Mai mulți agenți și comisionari ne-au explicat faptul că lucrările lor au fost întârziate nejustificat, în situații în care nu au fost găsite nereguli la mărfurile transportate, și că li se transmitea ”să se întâlnească” cu cei de la biroul vamal. O ”lucrare” reprezintă procesul propriu-zis prin care marfa ajunsă în vamă este controlată de inspectori în acte, fizic sau prin scaner și primește ok-ul să plece mai departe spre destinatar.

Agenții și comisionarii acuză presiuni din partea angajaților biroului vamal și gestionarea preferențială a lucrărilor, fără explicații din partea vameșilor:   

• ”Ei acolo fac presiuni foarte mari pe comisionari și pe agenții economici pentru numite lucruri și dacă ne conformăm bine, dacă nu, ei ne întârzie lucrările. Dar doar pe unii îi blochează, nu pe toți, cine se conformează are lucrările făcute și își ridică mărfurile, cine nu se conformează stă și așteaptă. O săptămână, două, cât au chef vameșii, că ei sunt Dumnezeu. Și dacă le faci reclamație se comportă execrabil”. 

Sursele citate îl numesc pe Alexandru Mateiciuc ”stăpânul inelelor” din Vama Constanța, pe care îl acuză că, din funcția de director adjunct, conduce abuziv biroul vamal, de facto de două decenii:  

• ”E șef de vamă în urma unui examen controversat și conduce de facto Vama Constanța de cel puțin 20 de ani. S-au schimbat șefii formal, în acte, dar el e stăpânul inelelor în Vama Constanța. Șefa care a fost Ioanei Florentina era mai fermă și nu-l lăsa să facă ce vrea. În rest, el e stăpânul inelelor. Pe actuala șefă de-aia au și pus-o, nu are experiență vamală, e luată de la Accize (Direcția pentru accize și operațiuni vamale, n.red.). În 5 luni, de când sunt ei, au îngenunchiat vama. În Vama Constanța au oameni slab pregătiți profesional, foarte multe nereguli sunt acolo, patronate de Mateiciuc și deși se cunosc lucrurile astea și la centru, el a fost puternic susținut. La controlul documentar sunt puși niște oameni, tot de el, care n-au experiență pe controlul documentar și sunt extrem de slab pregătiți profesional”, au mai declarat sursele ISE și G4Media.  

Fost suspect în dosarul Murfatlar

Elmaz Nezir și Alexandru Mateiciuc au fost acuzați de DNA în 2016, în Dosarul Murfatlar, că nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu în calitate de inspectori vamali și nu ar fi dispus suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal deţinută de SC Murfatlar România SA, în condiţiile în care cunoşteau că societatea avea accize restante peste termenul permis de lege.

Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu ar fi dus la un prejudiciu total de aproximativ 10 milioane de euro, conform mențiunilor procurorilor din referatul cu propunere de arestare preventivă pentru alți inculpați din dosar, citat de Ziua de Constanța. În cele din urmă, cei doi nu au fost trimiși în judecată de DNA.

G4Media a arătat în 2023 cum o parte a Dosarului Murfatlar, cu un prejudiciu calculat la peste 47 de milioane de euro, provenit din evaziune fiscală, s-a prescris în sertarele procurorilor, ”greii” din dosar au scăpat, însă prejudicii de peste 70 de milioane de euro încă mai pot fi recuperate doar dacă Ministerul Finanțelor deschide un proces civil. Detalii, aici. 

Motorină blocată

Din documentele consultate de ISE și G4Media, sunt cel puțin două situații în care mărfurile, în cazurile de față motorină, sunt sau au fost blocate în Vama Constanța cel puțin jumătate de an.

• ”Procedura este următoarea: Vine nava în Portul Constanța și fiind vorba de produse petroliere, acestea sunt descărcate la Oil Terminal, care devine astfel antrepozitarul vamal. Toate produsele petroliere cum ar fi motorina se descarcă într-un depozit autorizat cum este Oil Terminal. La Oil Terminal se face operațiunea de antrepozit vamal, adică se descarcă marfa de pe vapor într-o zonă autorizată. După aceea, trece din antrepozit vamal în antrepozit fiscal, adică se fac alte documente cum ar fi DAI (document administrativ de însoţire produse accizabile, n.red.) și în baza lor oamenii plătesc accize. DAI e documentul în baza căruia intră motorina în antrepozitul fiscal, motorina nu se deplasează decât în baza DAI și când ajunge la destinație se plătesc accize, taxe vamale etc”, au explicat procedura de antrepozitare specialiștii AVR consultați de reporteri. 

Apoi, explică sursele citate, se face verificarea mărfurilor și se întocmește o declarație vamală, iar dacă totul este în regulă cu marfa agentul economic sau comisionarul vamal primește ”liberul de vamă”, adică marfa poate pleca mai departe, spre destinatarul final.  

Aici a apărut motivul invocat de Vama Constanța pentru a bloca mărfurile celor două societăți: Conform legii, în declarația vamală la ”destinatar” era trecut numele antrepozitarului și nu al proprietarului mărfii.

Vama Constanța a blocat marfa spunând că în dreptul destinatarului trebuie trecut proprietarul, conform documentelor consultate de reporteri, deși până în noiembrie eliberase declarații vamale fără a cere acest lucru: 

• ”Fiind antrepozit, în urma mai multor discuții cu fosta șefă Ioanei Florentina și cu reprezentanți noștri (ai AVR, n.red.), s-a convenit ca la destinatar să apară numele antrepozitarului și nu numele proprietarului mărfii. Așa spune și legea. Iar numele proprietarului mărfurilor apare oricum la descrierea mărfurilor. Și chiar dacă, să zicem prin absurd, declarațiile vamale ar fi fost greșite, dacă ele conțin erori, se pot rectifica la controlul ulterior. Oricum ar fi, nu trebuiau să le blocheze. E cea mai urâtă și grosolană formă de abuz pentru că nu există nicio justificare legală”, au declarat surse din AVR.  

Ce spune legea? Conform Legii 227/2015 privind Codul fiscal, art. 341, alin. 1, pct. a): ”Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize sau în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire”. 

”Însă domnul Mateiciuc a oprit lucrările pentru că a zis că la destinatar trebuie să apară numele proprietarului, nu al antrepozitarului, că așa vrea el. Dar în lege scrie clar că trebuie trecut numele antrepozitarului și nu al proprietarului”, mai explică sursele ISE și G4Media din cadrul Autorității Vamale Române.

Ministrul Finanțelor: Body-cam pentru vameși

Biroul Vamal Constanța este parte din Autoritatea Vamală Română, instituție condusă de Marcel Mutescu din ianuarie 2024, care se află în subordinea ANAF, respectiv a Ministerului Finanțelor. 

La audierile din comisia parlamentară de specialitate de luni, noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a lansat un atac dur la ANAF. Nazare, care a mai fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cîțu, a declarat că ”ANAF e disfuncțional prin arhitectura instituțională” și că nu vrea, oricât de grea ar fi situația financiară în care se află România, ca ANAF ”să înceapă vânătoarea de controale”, în special la cei mici și mijlocii ”unde joacă rolul de dur”, iar la cei mari ”e blânduț”: Să le inverseze, a mai spus noul ministru.

Alexandru Nazare a mai transmis că e nevoie de o restructurare tehnică a ANAF și că instituția nu are ținte și nici un plan de control generalizat.

Referitor la vameși, Nazare a transmis în timpul audierilor că în programul de guvernare este prevăzut ca inspectorii vamali și inspectorii antifraudă să poarte body-cam, pentru ca activitatea acestora să fie monitorizată în permanență. Măsura apare și în programul de guvernare al guvernului Bolojan.

Lucian Heiuș, fost șef ANAF, a declarat într-o intervenție la Digi24 de la începutul lunii iunie că SRI ar trebui să fie implicat în combaterea corupției și a evaziunii fiscale din Vama Constanța:

„Ar fi mult mai indicat ca SRI-ul să ajute la combaterea corupției care există în locuri cu risc ridicat. Vorbim de Portul Constanța, unde toată lumea recunoaște că este principalul loc unde intră marfa fără acte sau cu prețuri scăzute în România, care se valorifică apoi pe piața românească. Acolo într-adevăr trebuie luate măsuri și probabil expertiza specialiștilor din acest serviciu ne ajută (…). Eu bănuiesc că (evaziunea fiscală în Portul Constanța, n.red.) este foarte mare. Acolo este problemă de Vamă, pentru că este principalul loc de intrare a produselor în România. Dacă discutăm despre celebrul Dragonul Roșu – pentru că vorbeam despre ANAF – unde se comercializează marfă fără documente sau cu prețuri scăzute, eu întotdeauna mi-am pus problema cum pot să ajungă pe piață aceste produse. Pentru că ele, dacă ar fi undeva înregistrate, fiscalizate, ele nu ar mai putea fi comercializate fără documente”, a declarat Lucian Heiuș, fost șef ANAF.