G4Media.ro

Dela0.ro: Cât și cum testează România? Ce spun datele autorităților despre numărul…

Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Dela0.ro: Cât și cum testează România? Ce spun datele autorităților despre numărul de probe prelucrate și stocul de teste din fiecare spital!

Când statul român anunță în fiecare seară la ora 18.00, prin comunicate postate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, câte testări pentru coronavirus a realizat până la momentul respectiv, informația care ni se transmite public e referitoare la câte probe unice au fost prelucrate, transmite Dela0.ro, într-un material realizat în colaborare cu Centrul de Investigații Media.

În practică, centrele de specialitate abilitate să testeze pentru coronavirus investighează mai multe probe prelevate, dar nu toate sunt contorizate ca testări unice.

Însă în momentul în care își auto-evaluează public capacitatea națională de testare, statul include testările ne-unice, deci necontorizate, alături de cele unice, vizibile în raportarea oficială – rezultând astfel o capacitate de testare mai mare care nu e relevantă pentru posibilitățile efective ale statului de a testa pacienți noi.

Această capacitate umflată e mai degrabă relevantă pentru abordarea epidemiologică a cazurilor pozitive de coronavirus, în sensul că unui pacient confirmat la prima testare i se fac ulterior testări suplimentare, uneori chiar zilnic.

Explicăm ițele complicate ale sistemului de testare apelând la datele statistice recente ale statului despre capacitatea reală de testare din România (defalcată pe centre de specialitate). Datele au fost obținute de Dela0.ro și sunt aduse în premieră la cunoștința publicului.

Trei mii de teste care nu se văd

În comunicatele oficiale, în seara zilei de 18 martie, apar testate 4.670 de persoane. Sunt practic 4.670 de persoane care au fost testate o dată.

Între aceste persoane se află însă și suspecți aflați în carantină, de exemplu. Aceștia sunt testați în prima zi de carantină, dar și în zilele 12 și 13. Persoanele infectate și internate în spital sunt la rândul lor testate de mai multe ori.

Toate aceste testări nu mai apar în comunicările statului, a explicat secretarul de stat în Ministerul Sănătății Nelu Tătaru, contactat telefonic în cursul documentării acestui articol.

Explicația cea mai plauzibilă e că ar dubla evidența cazurilor (din moment ce, de pildă, o persoană confirmată pozitiv la testul 1 va fi declarată vindecată după ce testele 2 și 3 ies negative).

Ipoteza existenței unor testări care nu apar în comunicatele oficiale – dar sunt folosite matematic pentru a prezenta public o capacitate de testare mai mare – e confirmată de date statistice obținute de Dela0.ro de la Institutul Național de Sănătate Publică.

Citește articolul integral pe Dela0.ro.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

10 comentarii

  1. E timpul sa se desfiinteze pensiile speciale!
    E timpul ca fiecare om sa aiba un singur salariu sau o singura pensie de la stat!
    Desfiintati Institutul Levantului si alte prostii ca asa.
    Multi oameni sunt someri si nu au nicio sursa de venit, iar altii au 3-4 pensii si salarii de la stat

  2. Nu are nicio importanta cate teste sunt facute.
    Important este sa fie monitorizati cei susceptibili si vulnerabili, si testati aceia – daca si cand este cazul — ca in orice rutina medicala fara presa la spatele tau sa numere testele (ca cica a invatat sa numere, si acuma numara tot ce prinde).

  3. Pe langa faptul ca nu sunt destule aparate si specialisti, nu sunt destule teste si nu vor fi niciodata. Eu cred ca ai nostri nu au reusit si nu o sa reuseasca sa faca rost de teste suficiente.

  4. 252.

    asta arata horoscopul avem nevoie de un energizant ‘ Monster ‘

    🙂

  5. Sa puna papucul pe el.

  6. Într-o zi, tatăl fetelor se pregătea să plece la un iarmaroc şi mai înainte de a-şi lua rămas bun, apucă să le întrebe pe cele două fete vitrege ce daruri voiau să le aducă de acolo.

    – Rochii frumoase, răspunse una.

    – Ba mărgăritare şi nestemate, zise a doua.

    – Da’ ţie, Cenuşăreaso, ce-ţi doreşte inima să-ţi aduc? întrebă taică-său, într-un sfârşit.

    – Cea dintâi rămurică ce s-o anina de pălăria dumitale, la întoarcerea acasă, pe aia s-o rupi, dragă tată, şi să mi-o aduci.

    • În clipa când trecură prin dreptul alunului, cele două porumbiţe albe ca neaua prinseră a ciripi, dând zvoană bucuroase:

      Vezi, conduru-i tare mic,

      Dar de strâns, defel n-o strânge,

      Şi-năuntru nu e sânge,

      Că n-a curs măcar un pic!

      Ea-i mireasa-adevărată,

      Mult dorită şi visată!

      După ce strigară vorbele astea îşi luară amândouă zborul şi, rotindu-se, se aşezară uşurel pe umerii fetei, una la dreapta şi alta la stânga. Şi au rămas aşa, pe umerii Cenuşăresei, tot timpul cât s-a prăznuit nunta împărătească.

    • Prietene,
      Iti fileaza o lampa.