De ce s-a grăbit România? Consiliul Europei nu încurajează statele membre să ceară derogari de la CEDO/ Purtător de cuvânt: Măsurile de urgență adoptate pentru combaterea epidemiei nu justifică activarea articolului 15

Consiliul Europei nu încurajează satele membre să ceară derogări de la CEDO, deoarece măsurile adoptate deja penru combaterea epidemiei de coronavirus, printre care limitarea libertății de mișcare și de asociere, sunt acoperite de articolul 11 din Convenție. Acest articol permite deja adoptarea unor restricții prevăzute în lege, dacă sunt măsuri necesare într-o societate democratică pentru protejarea sănătății publice, a declarat pentru agenția de presă Agence Europe un purtător de cuvânt al Consiliului Europei.

Precizările vin după ce cinci țări, între care și România, au cerut activarea articolului 15 din Convenție, care prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni”, un stat membru ”poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.

Cele cinci țări care au cerut până acum activarea articolului 15 sunt Letonia, Estonia, România, Republica Moldova și Armenia.

Europarlamentarul PLUS, Ramona Strugariu, care a cerut vineri președintelui Klaus Iohannis și premierului Ludovic Orban, să retragă activarea articolului 15, a semnalat pe pagina de Facebook poziția oficială a Consiliului Europei.

• ”Am veşti proaste pentru guvernul României. Aşa cum am semnalat, este disproporționat şi excesiv față de situația curentă să soliciți derogare de la cadrul drepturilor fundamentale, asigurat prin Convenție. Mai mult decât atât, România s-a grăbit să se asigure că poate lua măsuri care nu sunt acoperite de Convenție, fără măcar să definească aceste măsuri şi limitele lor, ceea ce este un semnal politic extrem de prost. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Europei spune clar că măsurile luate de diferitele state sunt deja acoperite în principal de art. 11 par. 2 din Convenție şi că statele membre CoE trebuie să activeze art. 15 doar dacă plănuiesc să implementeze măsuri care nu sunt acoperite de Convenție.”, a scris Strugariu pe Facebook.

Mai mulți juriști au criticat acțiunea autorităților române de a cere derogare de la CEDO.

Avocata pentru drepturile omului, Diana Hatneanu a declarat pentru G4Media.ro că declararea stării de urgență nu implică automat și imediat invocarea articolului 15 din Convenție, adică derogarea de la aplicarea regulilor CEDO.

Conveția Europeană, explică Hatneanu, este un instrument flexibil, nu cuprinde drepturi absolute, cu excepția articolului 3 (interzicerea torturii), așa încât permite limitări ale drepturilor în funcție de circumstanțe. Altfel spus, ceea ce reprezintă o încălcare a drepturilor omului în vremuri normale poate fi considerat acceptabil în stare de urgență.

Doar în momentul când situația este atât de gravă încât să pună statele în situația de a nu mai putea respecta deloc Convenția Europeană a Drepturilor Omului s-ar impune activarea articolului 15, adică derogarea de la Convenție”, a mai spus Hăaneanu. Chiar și în această situație este nevoie de precizarea clară a conținutului derogării, de o formlare concretă, precisă și justificată.

Altfel, CEDO ar putea considera că statul a încălcat Convenția chiar dacă a derogat de la ea. Cel mai bun exemplu este dreptul la liberă întrunire, care a fost restrâns în România și în alte țări. În vremuri normale acest drept nu poate fi restrâns, dar pe timpul stării de urgență apare justificată limitarea lui.

„Ungaria cu tot iliberalismul ei, deși se află în stare de urgență, nu s-a grăbit să deroge Convenția, nici Italia, Franța, Germania etc. Poate că o vor face și aceste țări, dar la momentul potrivit și cu toate explicațiile necesare”, mai precizează Hatneanu.

Judecătorul Cristi Dănileț acuză, la rândul său, într-o declarație pentru Radio Europa Liberă, lipsa de transparență a autorităților, care iau decizii bruște, fără ca măcar să se consulte cu juriștii și fără să explice oamenilor hotărârile pe care le iau. De pildă, în cazul suspendării drepturilor omului apar, din punctul lui de vedere, următoarele îngrijorări: „Ar putea fi organizate procese sumare, neechitabile și fără să avem judecătorii de drept”.

În plus, mai spune judecătorul, formulând o altă ipoteză, ar putea fi aduși „judecători militari făcuți peste noapte”, care să rezolve probleme la ordin, eventual „fără să se asigure dreptul la apărare al părților”.

„Intervenția armată pe stradă, în diferite scopuri, ar putea fi un alt motiv al derogării României de la articolul 15 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului”, mai adaugă Cristi Dănileț, revoltat că liderii români care au luat aceste decizii nu le-au explicat deloc, lăsându-i pe juriști, dar nu numai, să facă speculații. „Nu vrem să stârnim îngrijorări nejustificate”, declară judecătorul Dănileț, dar „retragerea din tratatul CEDO, care era garanția cea mai puternică pentru respectarea drepturilor noastre, ne îngrijorează”.

Nici Ordonanța militară nr. 1, dată la începutul săptămânii, nu pare în regulă și nu a fost argumentată de autorități: „cum e posibilă o ordonanță militară dată de un ministru civil? Eu ca judecător – mărturisește Cristi Dănileț – nu știu ce înseamnă acest lucru, pentru că nicăieri în legislația românească nu se definește ordonanța militară: ce forță are? Sunt exceptate astfel de ordonanțe de la controlul Curții Constituționale? Pot fi atacate în contencios administrativ?”

Ar putea urma Ordonanța Militară nr. 2 prin care oamenii nu vor mai avea voie să iasă din casă și nimeni nu va putea contesta niciunde un astfel de act, subliniază Dănileț, mirându-se că Ordonanțele de Urgență trec prin parlament, dar Ordonanțele Militare, date de un ministru, nu pot fi cenzurate de nicio instanță. Constituția menționează (Art.126, Al. 6) că „actele comandamentelor militare” nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Încă nu e clar dacă ordonanța militară este un act al unui comandament militar sau nu.

Spre deosebire de Letonia, care a cerut la rândul ei aplicarea Articolului 15 din Convenție, România nu a precizat care sunt drepturile pe care ar vrea să le suspende, de unde s-ar înțelege, potrivit juriștilor, că liderii politici aflați la putere vor să renunțe la toate drepturile enunțate în document, cu excepția celor care nu pot fi suspendate, cum ar fi dreptul la viaţă şi cele care interzic tortura şi sclavia.

Citește și

Ramona Strugariu, europarlamentar PLUS: Nu există justificare pentru derogările activate de România de la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului/ Scrisoarea transmisă președintelui Iohannis și premierului Orban