De ce ne simțim mereu atât de obosiți, chiar dacă avem impresia că suntem în formă / Studiile arată că e vorba de un scurt-circuit între creier și corp

Obosiți încă de la primele ore ale dimineții, chiar și după o noapte întreagă de somn. Deja epuizați doar la ideea că trebuie să facem față sarcinilor unei noi zile, cu bateriile „descărcate”, deși nu ducem lipsă de alimente pentru a le reîncărca. În lumea occidentală, o mare parte a populației consumă în fiecare zi mult mai multe calorii decât ar fi necesar pentru activitățile zilnice și, cu toate acestea, majoritatea se simte constant lipsită de energie, scrie Corriere della Sera.

Senzația constantă de oboseală este unul dintre motivele pentru care oamenii apelează cel mai des la sfatul medicului, iar potrivit unei analize recente a peste 90 de studii efectuate pe mai mult de 600.000 de persoane din întreaga lume, realizată de cercetătorii de la Universitatea Daejeon din Coreea de Sud, 1 din 5 adulți (precum și 12% dintre cei sub 18 ani) declară că se simt obosiți și fără energie, iar pentru 1 din 10 oboseala durează de mai mult de șase luni.

O epidemie de lene care este foarte greu de explicat, dar care poate fi totuși „numai în capul nostru”.

Potrivit noilor teorii care pun sub semnul întrebării enterocepția, adică capacitatea de a percepe semnalele care vin din interiorul corpului, o oboseală de altfel inexplicabilă ar putea depinde, de fapt, de un scurtcircuit în dialogul corp și creier.

Faptul că „creierul” contează este confirmat, de exemplu, de un studiu realizat de Arran Davis de la Social Body Lab din cadrul Universității Oxford, în care un grup de voluntari au fost rugați să facă exerciții fizice în măsura posibilităților lor individual sau în grup: cei care au avut pe cineva lângă ei au simțit mai puțină oboseală și au mers mai departe, probabil pentru că „creierul știe că poate fi mai puțin precaut cu resursele sale energetice dacă există cineva lângă noi care credem că ne poate sprijini”, explică Davis.

Intrările care ajung la creier pentru a decide dacă balanța energetică este sau nu în pierdere ar fi multe, psihologice și nu numai: stresul, conform cercetărilor recente ale neuroimunologului Martin Picard de la Universitatea Columbia din New York, crește producția decortizol, iar acesta este un semnal care, de unul singur, face ca cheltuielile energetice celulare să urce cu 60%, deoarece indică faptul că există un „obstacol” de depășit în viitorul imediat.

Nu este singurul indicator: s-a descoperit că un hormon puțin cunoscut, GDF15, ar fi un nou marker de stres care informează creierul despre necesitatea de a conserva energia pentru a face față unei probleme, de la o infecție la o traumă, la o dificultate psihologică. Produsă de celulele supuse stresului, cantitatea sa circulantă crește cu 25% pe deceniu și, după cum explică Picard, „de-a lungul anilor, celulele acumulează daune și se luptă din ce în ce mai mult să acopere costul energetic necesar pentru a le repara. Prin producerea de GDF15, ele îi spun creierului că trebuie să economisească energie pentru a o folosi în acest scop: de aceea, pe măsură ce îmbătrânești, mușchii ți se micșorează, părul ți se albește, ești mai puțin activ în general. Și nu este o coincidență faptul că vă simțiți ușor mai obosiți”.

Potrivit expertului, descifrarea dialogului dintre corp și creier ar putea ajuta să te simți mai energic, dar și să încetinești îmbătrânirea: într-un experiment pe 14 voluntari a arătat că în perioadele de stres, energia este „deturnată” către rezolvarea problemei presante și părul se albește mai mult decât atunci când cineva este senin, deoarece „o parte din balanța energetică poate fi probabil „eliberată” pentru a se întoarce la colorarea părului”, spune Picard.

Pe scurt, creierul este cel care decide unde să investească resursele organismului în funcție de semnalele pe care le primește și de solicitările externe, aceiași factori prin care evaluează și dacă cineva ar trebui să se simtă mai mult sau mai puțin obosit.

Prin urmare, „alinierea” creierului și a corpului ar fi cheia unei percepții mai bune și mai realiste a propriei vitalități: este posibil să se realizeze acest lucru, iar calea corectă ar putea fi să se acționeze pentru a modifica semnalele care contribuie cel mai mult la senzația de epuizare și care încep acum să fie înțelese datorită cercetării;

În primul rând, este necesar să învățați să gestionați stresul, deoarece cât de obositor poate fi să fiți sub presiune fizică și psihică: s-a observat că meditația și rugăciunea, două practici care aduc mintea și corpul într-o stare de odihnă profundă, permit organismului să optimizeze consumul de energie, reducând percepția oboselii și, astfel, și nevoia de a vă opri și de a încetini pentru că sunteți în deficit de forță.

De asemenea, este util să stai în companie, pentru că, după cum se pare, prezența altora în preajmă te poate motiva să fii mai activ și, de asemenea, te poate face să te simți mai puțin obosit. dieta contează, de asemenea, deoarece, de exemplu, o dietă bogată în zaharuri simple face mitocondriile, centralele celulare care produc energie, ineficiente, cu un efect care nu se limitează la celule: o analiză recentă a cercetărilor efectuate pentru a înțelege relația dintre consumul de carbohidrați, starea de spirit și oboseală a arătat că nu numai că zahărul nu te pune într-o dispoziție bună, așa cum cred mulți oameni, dar te face aproape imediat să te simți mai somnoros, apatic și obosit.

În cele din urmă, deși poate părea contraintuitiv, nu există nimic mai bun pentru a combate oboseala decât exercițiul: exercițiul „șterge” mitocondriile ineficiente oferind celulelor un impuls de energie, îmbunătățește fluxul sanguin și alimentarea cu oxigen a țesuturilor, crește masa musculară și este bun pentru starea de spirit datorită producției de endorfine.

Oboseala de după antrenament este „bună”, nu în ultimul rând pentru că nu furnizează creierului semnale care ar putea încurca judecata sa asupra nivelurilor de energie ale organismului, ci îl ajută mai degrabă să le interpreteze corect.

Să fii mai obosit este uneori normal, dacă nu chiar inevitabil. Acea lipsă de energie care îi lovește pe mulți la schimbarea anotimpului, de exemplu, nu trebuie să ne îngrijoreze prea mult, deoarece, după cum subliniază Gianluca Aimaretti, președintele Societății italiene de endocrinologie.

„Atunci când se schimbă numărul de ore de lumină, este posibil și normal să ne simțim mai obosiți, deoarece organismul trebuie să se obișnuiască cu noile ritmuri”, spune ea.