De ce este acuzată Poliția Metropolitană din Londra de rasism instituțional / Un raport dezvăluie cum abuzurile ofițerilor împotriva persoanelor de culoare sunt acoperite de șefi

Imaginile au fost șocante. Ofițerii de la Scotland Yard au batjocorit victimele violurilor, au vorbit despre „împușcarea imigranților în cap”, au criticat musulmanii și s-au lăudat cu utilizarea excesivă a forței. Când BBC a dezvăluit în octombrie ancheta sa sub acoperire privind secția de poliție Charing Cross, una dintre cele mai importante din Londra, șeful Poliției Metropolitane, comisarul Mark Rowley, a condamnat comportamentul ca fiind „rușinos, total inacceptabil și contrar valorilor și standardelor” forțelor de ordine, relatează La Razon, preluată de Rador Radio România.

Însă, departe de a fi un incident izolat, programul BBC a fost preludiul a ceva mult mai profund. Un raport independent dezvăluie acum că daunele rasiale pe care Poliția Metropolitană le provoacă persoanelor de culoare sunt apărate instituțional și conducerea și cultura acesteia protejează forța de ordine de o schimbare reală.

Raportul, publicat vineri, a fost redactat de Dr. Shereen Daniels, unul dintre cei mai importanți experți din Marea Britanie în resurse umane și combaterea rasismului sistemic și se bazează pe documente și dovezi interne. „Charing Cross este un produs al culturii și designului propriu al Poliției Metropolitane”, notează autoarea.

Intitulată „30 de modele de prejudiciu”, aceasta este prima analiză internă a rasismului împotriva persoanelor de culoare care se concentrează asupra instituției în ansamblu, mai degrabă decât asupra unui scandal izolat. Concluzia sa principală este dură: structura principalei forțe de poliție din Marea Britanie „face inevitabilă repetarea prejudiciului rasial”. Lucrarea susține că rasismul „nu este produsul percepțiilor individuale, ci un design sistemic care este reprodus în cadrul sistemelor, guvernării, conducerii și culturii forței”. Potrivit dnei Daniels, lucrarea „arată cum instituția însăși generează prejudicii rasiale și, în același timp, se protejează de reformă”.

Documentul detaliază faptul că persoanele de culoare sunt mai predispuse la a fi oprite, percheziționate și supuse forței decât persoanele albe. „Suspiciunea este punctul de plecare”, se arată în text, denunțând modul în care arestările arbitrare transformă străzile în „puncte de control”. În multe cazuri, adaugă acesta, „însăși apartenența la culoare este considerată o cauză probabilă”.

Totodată, analiza identifică diferențe interne în rândul angajaților: lucrătorii cu pielea mai închisă la culoare sunt mai frecvent evaluați ca fiind „conflictuali”, în timp ce lucrătorii cu pielea mai deschisă la culoare primesc răspunsuri mai empatice sau mai iertătoare.

Raportul este publicat la doi ani după cunoscutul „Raport Casey”, comandat după uciderea Sarei Everard de către un ofițer în serviciu activ, care descria Poliția Metropolitană drept o instituție „rasistă, misogină și homofobă”. Autorul său, Mark Rowley, nu a acceptat termenul de „rasism instituțional” la vremea respectivă, deși a recunoscut „profunde eșecuri sistemice”.

Acum, în răspunsul său la noul raport, comisarul recunoaște că concluziile sunt „concludente” și că Poliția Metropolitană trebuie să treacă printr-o „schimbare sistemică, structurală și culturală mai profundă”. „Londra poate avea o forță de poliție bazată pe consimțământ doar atunci când este incluzivă și antirasistă”, a declarat el. El a subliniat că nivelul de încredere în rândul londonezilor de culoare „s-a îmbunătățit cu 10% în doi ani”, dar a recunoscut că acesta rămâne mai scăzut decât cel al altor grupuri.

Asociația Națională a Poliției Afro-Americane (NBPA) a reacționat ferm, declarând că situația „s-a înrăutățit” și că „comisarul s-a înconjurat de oameni care îl asigură că există progrese, menținând în același timp structurile care permit persistența rasismului instituțional”. Președintele acesteia, Andy George, a declarat pentru BBC că „există o cultură a negării și a așteptării: se iau măsuri doar atunci când există atenție publică”.

La rândul său, primarul Londrei, Sadiq Khan, a cerut o accelerare mai mare: „Este clar că există încă probleme sistemice și culturale în cadrul forțelor de ordine care nu au fost abordate. Echipa de conducere trebuie să accelereze ritmul reformei culturale și structurale”.

Raportul lui Daniels face parte dintr-o lungă istorie de recenzii critice la adresa Scotland Yard. În 1999, Raportul Macpherson a examinat uciderea adolescentului de culoare Stephen Lawrence, care a fost înjunghiat mortal de un grup de tineri albi în 1993, în timp ce aștepta un autobuz în sud-estul Londrei. Ancheta inițială a poliției nu a reușit să-i prindă pe făptași, iar cazul a devenit un simbol al lipsei de dreptate pentru victimele de culoare. Revizuirea ulterioară, condusă de judecătorul William Macpherson, a conchis că Poliția Metropolitană este „rasistă instituțional”.

Acel diagnostic a dus la reforme și noi politici privind diversitatea, dar, după mai bine de două decenii, rapoarte succesive arată că aceleași probleme persistă. Daniels consideră că studiul ei dezvăluie de ce: „Aceasta nu este o numărătoare a incidentelor izolate, ci un diagnostic al structurilor care fac din vătămarea rasială un tipar recurent și constant”.

Sursa: LA RAZON / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea