De ce cheltuie România 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-ar putea produce în ţară / Ministrul agriculturii: S-a schimbat comportamentul cumpărătorului final

România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deşi ar putea să-i producă în ţară, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la o dezbatere online privind piaţa cartofului.

„Astăzi după datele APIA avem o suprafaţa reală cultivată cu cartofi este de 28.000 de hectare, iar producţia internă de cartofi acoperă după spusele celor de la Covasna maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm. În 2019, deficitul balanţei comerciale la cartofi era undeva de 64 de milioane de euro. Practic, noi ca ţară, cheltuim 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-am putea produce la noi în ţară. Consumul de cartofi pe cap de locuitor este de aproape 100 de kilograme pe an”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că săptămâna trecută a participat la o întâlnire cu cultivatorii de cartofi din Covasna – zona cu tradiţie în cultivarea cartofilor din România – unde a aflat care sunt probelemele reale cu care se confruntă producătorii de cartofi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Cele mai mare probleme în sector sunt create de schimbarea comportamentului de cumpărare ale cumpărătorului final. Dacă până de curând consumatorul final obişnuia să îşi cumpere întreaga cantitate de cartofi toamna şi să şi-o depoziteze – atunci producătorii principali de cartofi puteau să îşi desfacă toată producţia la un preţ avantajos – în ultima perioadă fiecare cumpără 1-2 maximum 5 kilograme şi doar anumite sortimente de cartofi, iar toată această parte de depozitare s-a transferat pe umerii producătorilor. Ei neavând capacitate de depozitare sunt nevoiţi să vândă producţia la preţuri deosebit de dezavantajoase. Dacă încearcă să depoziteze în condiţii improprii, producţia se degradează, preţul scade şi de acea şi apetenţa unora de a mai cultiva cartofi. Suprafeţele cu cartofi s-au diminuat”, a subliniat ministrul.

Producătorii din Covasna i-au prezentat oficialului MADR un plan de relansare a producţiei de cartofi, care să se extindă pe mai mulţi ani, în care principala sarcina a Ministerului Agriculturii ar fi aceea de a finanţa într-un mod cât mai avantajos capacitatea de depozitare şi de a spijini prin schemele avute la dispoziţie şi cartoful pentru sămânţă, cel care o valoare genetică ridicată şi permite producţii medii de 30 de tone la hectar.

„Astfel, în maximum 10 ani prin acest program care ar trebui finanţat consistent pe toată partea aceasta de depozitare vom putea produce cartofi în România pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 de hectare, şi care ar acoperi necesarul de consum”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor prezentate de organizatorul evenimentului, piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro, iar producţia în ponderea vegetală este de 8,6%. Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone iar preţul de 721 dolari pe tonă.

Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, relevă datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.

Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019, la 12,56 tone în 2020, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.394 hectare.

România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 – 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 – 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme, însă lucrătorii pe cont propriu şi pensionarii depăşesc uşor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrându-se în gospodăriile de agricultori, şomeri şi salariaţi.

Consumul intern de cartofi este estimat la circa două milioane de tone, dar la care se mai adaugă încă 500.000 de tone pentru sămânţă, procesare şi furaje.

Ministrul Adrian Oros a participat joi la Ziua Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de cartof din România. Sub umbrela FNCR, evenimentul a prezentat obiectivele comune pe întreaga filieră de produs, de la producţie, procesare şi până la desfacere.

Oportunităţile oferite de platforma de eveniment www.virtualagro.ro includ generarea de noi contacte dar şi matchmaking, sporind astfel conectarea participanţilor dar şi impactul expozanţilor în rândul comunităţilor profesionale din sector.

Sursa Foto: Facebook/ Florin Stanescu