De ce a reușit Trump un avans major în Fâșia Gaza, dar nu și cu Putin în privința Ucrainei

Se pare că zvonurile despre un summit iminent între liderii SUA și Rusia au fost mult exagerate. La doar câteva zile după ce Donald Trump a declarat că intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta – „în aproximativ două săptămâni” – summitul a fost suspendat pe termen nelimitat, scrie BBC.

O întâlnire preliminară între diplomații de vârf ai celor două națiuni a fost, de asemenea, anulată.

„Nu vreau să am o întâlnire inutilă”, a declarat președintele Trump reporterilor la Casa Albă marți după-amiază. „Nu vreau să pierd timpul, așa că voi vedea ce se va întâmpla.”

Summitul, care a fost amânat și apoi reluat, este doar cea mai recentă întorsătură de situație în eforturile lui Trump de a negocia încetarea războiului din Ucraina – un subiect care a revenit în atenția președintelui american după ce a aranjat un acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor în Gaza.

În timp ce făcea declarații în Egipt săptămâna trecută pentru a sărbători acordul de încetare a focului, Trump s-a adresat lui Steve Witkoff, principalul său negociator diplomatic, cu o nouă cerere.

„Trebuie să rezolvăm problema Rusiei”, a spus el.

Cu toate acestea, circumstanțele care au făcut posibilă realizarea unui progres în Gaza pentru Witkoff și echipa sa ar putea fi dificil de reprodus în războiul din Ucraina, care durează de aproape patru ani.

Pârghiile de influență

Potrivit lui Witkoff, cheia pentru încheierea unui acord a fost decizia Israelului de a ataca negociatorii Hamas din Qatar. A fost o mișcare care i-a înfuriat pe aliații arabi ai Americii, dar i-a dat lui Trump pârghia necesară pentru a-l presa pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să încheie un acord.

Trump a beneficiat de o lungă istorie de susținere a Israelului, care datează încă din primul său mandat, inclusiv decizia de a muta ambasada SUA la Ierusalim, de a schimba poziția Americii cu privire la legalitatea așezărilor israeliene din Cisiordania și, mai recent, sprijinul său pentru campania militară a Israelului împotriva Iranului.

De fapt, președintele american este mai popular printre israelieni decât Netanyahu – o poziție care i-a conferit o influență unică asupra liderului israelian.

Dacă adăugăm legăturile politice și economice ale lui Trump cu actorii arabi cheie din regiune, acesta dispunea de o putere diplomatică considerabilă pentru a impune un acord.

Jocul lui Putin

În războiul din Ucraina, în schimb, Trump are mult mai puțină influență. În ultimele nouă luni, el a oscilat între încercările de a-l forța pe Putin și apoi pe Zelenski, toate cu efecte aparent nesemnificative.

Trump a amenințat că va impune noi sancțiuni asupra exporturilor rusești de energie și că va furniza Ucrainei noi arme cu rază lungă de acțiune. Dar a recunoscut, de asemenea, că acest lucru ar putea perturba economia globală și ar putea escalada și mai mult războiul.

Între timp, președintele l-a mustrat public pe Zelenski, întrerupând temporar schimbul de informații cu Ucraina și suspendând livrările de arme către această țară – pentru ca apoi să dea înapoi în fața aliaților europeni îngrijorați, care avertizează că un colaps al Ucrainei ar putea destabiliza întreaga regiune.

Trump adoră să se laude cu abilitatea sa de a negocia acorduri, dar întâlnirile sale față în față cu Putin și Zelenski nu par să fi contribuit la rezolvarea conflictului.

Putin ar putea de fapt să se folosească de dorința lui Trump de a ajunge la un acord – și de credința sa în negocierea directă – ca mijloc de a-l influența.

În iulie, Putin a acceptat să participe la un summit în Alaska, chiar când părea probabil că Trump va aproba pachetul de sancțiuni al Congresului, susținut de republicanii din Senat. Această legislație a fost ulterior suspendată.

Săptămâna trecută, pe măsură ce se răspândeau zvonuri că Casa Albă lua în considerare serios trimiterea de rachete de croazieră Tomahawk și baterii antiaeriene Patriot la Kiev, liderul rus l-a sunat pe Trump, care a promovat apoi ideea unui posibil summit la Budapesta.

A doua zi, Trump l-a primit pe Zelenski la Casa Albă, care a plecat cu mâna goală după o întâlnire care se pare că a fost tensionată.

Trump a insistat că nu era manipulat de Putin.

„Știți, am fost manipulat toată viața de cei mai buni dintre ei și am ieșit foarte bine”, a spus el.

Dar liderul ucrainean a remarcat ulterior succesiunea evenimentelor.

„De îndată ce problema mobilității pe distanțe lungi a devenit puțin mai îndepărtată pentru noi – pentru Ucraina – Rusia a devenit aproape automat mai puțin interesată de diplomație”, a spus el.

Așadar, în doar câteva zile, Trump a trecut de la perspectiva trimiterii de rachete în Ucraina la planificarea unui summit la Budapesta cu Putin și la exercitarea de presiuni private asupra lui Zelenski pentru a ceda tot Donbasul – inclusiv teritoriul pe care Rusia nu a reușit să-l cucerească.

În cele din urmă, s-a hotărât să solicite un armistițiu de-a lungul liniilor de luptă actuale – lucru pe care Rusia a refuzat să-l accepte.

În campania electorală de anul trecut, Trump a promis că va putea pune capăt războiului din Ucraina în câteva ore. De atunci, a renunțat la această promisiune, afirmând că încheierea războiului se dovedește a fi mai dificilă decât se aștepta.

A fost o recunoaștere rară a limitelor puterii sale – și a dificultății de a găsi un cadru pentru pace atunci când niciuna dintre părți nu dorește sau nu își poate permite să renunțe la luptă.