În pline negocieri pentru viitorul buget al UE, o universitate din Germania pune la îndoială eficiența politicii de coeziune a UE, cea care ar trebui să ajute regiunile mai sărace

Un nou studiu ar putea provoca o reacție în cadrul Uniunii Europene (UE). Potrivit lui Zareh Astryan, profesor de economie la Universitatea din Münster (Germania), bugetul de 392 de miliarde de euro destinat sprijinirii celor mai sărace regiuni din zonă produce un randament foarte scăzut.

Studiul apare într-un moment în care oficialii din cele mai bogate țări din nordul și vestul UE, principalii contribuitori la bugetul Uniunii, afirmă că cheltuielile pentru coeziune au permis deja regiunilor să recupereze decalajul economic și că aceste resurse trebuie acum redirecționate către alte priorități, cum ar fi apărarea sau redresarea industrială.

În replică, guvernele țărilor net beneficiare de fonduri UE cer păstrarea fondurilor de coeziune.

Analiza arată că fiecare euro cheltuit de UE în cadrul „politicii sale de coeziune” generând doar aproximativ un euro de creștere suplimentară a PIB-ului, a dezvăluit Financial Times, citat de L’Express.

Potrivit lucrărilor economistului, deși acest ajutor, care poate reprezenta uneori cea mai mare parte a investițiilor publice în anumite țări, contribuie la atragerea a între doi și trei euro de investiții private pentru fiecare euro cheltuit, acestea din urmă tind să se prăbușească imediat ce regiunile pierd accesul la aceste fonduri.

Analiza este replicată de alți experți care consideră că acești bani pot contribui cu siguranță la modernizarea infrastructurii și la sprijinirea ocupării forței de muncă la periferia UE, dar impactul lor asupra productivității și inovării rămâne inegal.

„În medie, politica de coeziune pare să fi fost eficientă în stimularea creșterii economice în regiunile europene, dar acest lucru nu este valabil peste tot”, a declarat pentru Financial Times Ugo Fratesi, profesor de economie regională la Politehnica din Milano.

Din partea statelor, unii oficiali sunt deja îngrijorați. „Fără politica de coeziune, nu am putea repara un număr mare de drumuri, poduri, școli, facilități sociale, spitale și transport public”, a spus Milan Majerský, guvernatorul regional al orașului Prešov, cea mai săracă regiune din estul Slovaciei, unde fondurile de coeziune reprezintă aproximativ 80% din investițiile publice.

„Slovacia nu ar putea funcționa fără fonduri europene”, a rezumat el.

În Murcia, o regiune aridă din sudul Spaniei, se susține, de asemenea, că progresul semnificativ în agricultură și gestionarea apei ar fi fost imposibil fără acest ajutor, care a făcut din regiune „una dintre economiile regionale cu cea mai rapidă creștere din Spania”, susține Fernando López Miras, președintele acesteia.

Aceste critici la adresa fondurilor de coeziune vin într-un context deja tensionat. Pe 15 octombrie, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a respins în unanimitate într-o rezoluție planul de fuzionare a fondurilor pentru dezvoltare regională și agricultură în bugetul 2028-2034, plan propus de Comisia Europeană.

Pe lângă lipsa garanțiilor de acces la politica de coeziune pentru toate regiunile, CoR avertizează împotriva grupării acestor fonduri într-un „pachet naționalizat unic, fără criterii clare de alocare”, ceea ce ar putea duce la concurență între fermieri și autoritățile locale, susține organismul consultativ.

Regiunile solicită acum instituțiilor relevante să blocheze proiectul: „Parlamentul European și Consiliul UE trebuie acum să își asume responsabilitatea de a opri aceste proiecte și de a evita noi conflicte și haos instituțional”, a declarat Kata Tüttő, președinta CoR, care a condus o demonstrație în piața din fața Parlamentului European.

Raffaele Fitto, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu coeziunea, a vorbit cu regiunile italiene pe 14 octombrie, afirmând că „coeziunea fără regiuni este imposibilă”.

Traducerea Rador: Rodezia Costea