G4Media.ro

Curtea Constituțională a amânat pentru a șaptea oară, pe 29 iulie, luarea…

Curtea Constituțională a amânat pentru a șaptea oară, pe 29 iulie, luarea unei decizii în privința Codurilor penale / Ședința a fost întreruptă din cauza problemelor de sănătate ale lui Valer Dorneanu

Curtea Constituțională a amânat joi, pentru a șaptea oară, luarea unei decizii în privința modificărilor aduse Codurilor penale, un nou termen fiind stabilit pentru 29 iulie.

Potrivit unor surse participante la dezbateri, judecătorii au reușit să parcurgă aproximativ jumătate din materialul realizat de raportori, dar au fost nevoiți să întrerupă deliberările din cauza problemelor de sănătate ale președintelui CCR, Valer Dorneanu. Acesta este și judecător raportor pe Codul penal.

Ședința anterioară a avut loc ieri, fiind amânată din cauza absenței, pe motive medicale, a lui Valer Dorneanu, au explicat surse din cadrul Curții.

Surse din cadrul Curții au explicat săptămâna trecută pentru G4Media.ro că amânarea de pe 4 iulie a fost cerută pe motiv că este necesară aprofundarea efectelor deciziilor anterioare ale CCR prin care au fost declarate neconstituționale mare parte din modificările aduse celor două Coduri de către PSD, ALDE și UDMR.

Pe 27 mai, înainte de reînnoirea Curții Constituționale, surse din cadrul CCR declaraseră, de asemenea, că cele două Coduri ar putea fi trimise din nou în Parlament deoarece senatorii și deputații din Comisia specială condusă de Florin Iordache au pus greșit în aplicare deciziile Curții, care a mai respins o dată modificările aduse celor două acte normative.

Concret, unul dintre motivele pentru ar putea fi retrimis în Parlament Codul penal este articolul referitor la prescripția faptei penale. În decizia de anul trecut prin care au respins inițial Codul penal, judecătorii constituționali au explicat că „întreruperea termenului de prescripție, cu consecința curgerii unui nou termen de prescripție, nu poate fi raportată la persoană, ci la faptă, acesta din urmă fiind criteriul care ține de natura prescripției.”

Dar, în urma reexaminării în Comisia Iordache, Parlamentul a preluat forma în vigoare a art. 155 alin. (2) din Codul Penal, ceea ce înseamnă că nu a fost respectată decizia CCR.

Ultima oară când CCR a luat în discuție Codurile penale a fost pe 26 iunie, dar o decizie pe sesizările depuse de PNL, USR și președintele Klaus Iohannis a fost amânată atunci pentru a patra oară.

La termenul precedent, de la începutul lunii iunie, dezbaterea modificărilor aduse celor două acte normative fusese amânată pentru 26 iunie, după venirea noilor judecători la CCR. ”Decizia a fost să se ocupe completul reînnoit de această speță. Cei care-și termină mandatul poate nu mai dau dovadă de interes”, au explicat sursele citate.

Curtea Constituțională a fost înnoită luna trecută cu trei noi judecători: Simina Tănăsescu, numită de președintele Klaus Iohannis, Cristian Deliorga, numit de Senat la propunerea PSD și Gheorghe Stan, numit de Camera Deputaților, tot la propunerea PSD.

Judecător raportor pe Codul penal este președintele Curții, Valer Dorneanu, iar pe Codul de procedură penală este fostul șef al DNA, Daniel Morar.

Pe 10 mai, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională modificările aduse la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, făcute pe repede înainte de Comisia Iordache și care au fost votate după doar două săptămâni de simulacru de dezbatere. Ambele legi îi fuseseră transmise președintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Anterior, și PNL și USR au atacat modificările aduse celor două acte normative la Curtea Constituțională.

Reamintim că PSD și ALDE au introdus în Codurile penale modificări majore care ar echivala cu o amnistie mascată.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate pe 24 aprilie de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz. S-au înregistrat 181 de voturi ”pentru”, 83 ”împotrivă” și o abținere în cazul Codului de procedură penală și de voturi 180 de voturi ”pentru”, 81 ”împotrivă” și 2 abțineri (detalii aici). Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. În timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltării, Daniel Suciu, a stat în aceeași bancă cu liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, cel care indică modul în care votează parlamentarii formațiunii. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.

Principalele modificări aduse Codului penal:

Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:

  • De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
  • De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:

  • reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
  • reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
  • reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.

Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:

A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).

Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:

  • revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
  • în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93);
  • revizuirea dispozițiilor finale și tranzitorii

Vezi aici integral observațiile finale ale Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

42 comentarii

  1. Un subiect ,,greu ,, pentru niste aserviti politc .
    O fi vreunul pe moarte ?!

    • Il doare inima pe Dorneanu de toti infractorii condamnati, toate lichelele care au furat de la stat.

    • Poate moare animalul si ne-am scapat de un membru al ciumei rosii. Cred ca Dumnezeu ma iarta pentru gandul necrestinesc dar patriotic

    • G4 nu gavareste nimik despre ce nefacuta a facut azi sectia de procurori a csm : peocuroarea care a rapit-o pe sorina e bine mersi, vorba ceea: corb la corb ….

      Daca era cazul unui medic care nu ar fi fosr sanctionat de comisia de etica a medicilor, OAU, ce mai jale era pe aici

      Acum e iulie, e liniste, kwi joaca golf… Ce mai trai, neneaca in Republica prokurorilor oranj

  2. Va dati seama ce minune de la Dumnezeu ar fi sa faca porcul asta un infarct si sa scapam de el pe cale naturala mai repede decat ne inchipuiam?!

  3. Aoleu! Nea Dorneanu are probleme de sanatate? Sa speram oare?

  4. Practic aia nu fac nimic acolo.

  5. la cit cacat a mincat i s-o fi facut si lui

  6. Unii sunt handicapati doar fizic sau doar psihic. Curva Constitutioanala Dorneanu – un vierme gretos hidos complice la crime – le are pe ambele! Mutantul s-a imbolnavit subit? La comanda. A facut infarct la picior, diaree la par.

  7. Probabil ca, dupa raportul foarte dur emis de GRECO, haita PSD-ista de la CCR asteapta indicatii pretioase si sprijin concret din partea Guvernului si a CSM, ca sa stie incotro bate vantul.
    Tarcea este (inca) sefa ICCJ, iar ministrul justitiei Birchall nu pare a fi in relatii cordiale nici cu Dancila si nici cu Savonea, ceea ce ar putea duce la anumite sincope in planurile borfasilor de a ignora complet UE, GRECO si urmatorul raport MCV.

    • Ai dreptate, Lana! Probabil aici sta motivul pentru care madam dancila are de gand sa faca doua remanieri, una acu in iulie, si-una in toamna, sau o restructurare. Birchall de la Justitie nu prea joaca asa cum i se canta, si aripa dura din psd tot cere danciloaii s-o puna pe lista, insa nu prea e momentul sa demita un ministru al justitiei care are cat de cat o fata peste ocean, plus ca dancila si-a luat in sarcina rebranduirea psd prin UE, prin tara etc. Daca izbutesc s-o amane si pe 29 iulie, atunci abia in toamna se mai intalnesc, si pana atunci poate o fi mai clar traseul.

  8. Ii dorim boala lunga si grea, sa dea tot ce a furat pe medicamente.

    • Din dorinta de mai bine, ii uram tumori maligne. Si-o casa vesnica, din patru scanduri si niste cuie ruginite. Da, si un tarus in inima sa nu mai vampirizeze Constitutia.

    • Bingo…! „Dorneanu” vine de la…dorn, adică un fel de țăruș metalic.

  9. Nu lunga nu .Nu iar muri multi inainte porc ciumat!

  10. Monsieur Dorneanu,
    Preferati un cazan cu vedere la marea de lava fierbinte din miezul Pamantului sau unul cu vedere la un put de fracturare hidraulica Chevron…?
    PS. Va rog sa nu intarziati, lemnul de foc a ajuns al dracu’ de scump, iar la gazul rusesc nu am inca acces…!
    Va pup…rece…!

    • Scara scump, mergea si ”Va pup…fierbinteee!”

    • N-am spus „rece” gândindu-mă la temperatura buzelor Întunecimii mele, ci am vrut doar să găsesc o formulare cât mai puțin șocantă pentru mult-prea-tehnicul „Rigor mortis”…

  11. Poate crapa inima in el. Mare tragedie.

  12. e chestie de timing. cum lucreaza astia n-ati vazut niciodata in istorie.

    pentru infrractori se lucreaza cu o determinare si precizie rar intalnite.

  13. Asa se intampla cand te duci intr-o singura directie, uiti sa te mai uiti stanga-dreapta. S-au grabit atat de mult sa le faca pe plac mafiotilor, incat au uitat ca trebuie sa si de-a motivarile. Acolo e buba cea mai mare pentru ei, mai ales in cazul acceptarii ilegale a unei sesizari de conflict (completul de 3).
    Moldova ne-a arat calea spre eradicarea mafiotilor, drebuia doar urmata, la sange.

    • Da, ai foarte multa dreptate, asta-i marea problema, cum sa ticluim noi motivarea, ca sa scape cine trebuie, dar nici sa nu parem prosti, habarnisti in drept sau corupti alora care stiu drept. De parca nu stie toata lumea din tara asta cu cine avem de-a face – avocatii infractorilor, dar trebuie sa pastram aparenta!

  14. O fi aflat batranul kgbist ca mai intra un prieten in puscarie azi si s-a dat bolnav,sa afle verdictul…

  15. Poate moare babalâcul si mai scapam de un porc de la psd.

  16. Nu cred ca e de gluma. Nu numai azi s-a amanat din motive medicale. In primul rand amanarea de ieri a fost decisa din motive medicale, pentru ziua de azi. Cu atat mai mult cu cat o treaba evaluate ieri la nivel de 1 zi a fost amanata cu 18 zile, situatia ar putea fi chiar albastra.

    Nu e clar daca la mijloc e vorba despre ceva mai serios (asa cum speram cu totii), de exemplu la pitpalac sau la bibilica, ori dimpotriva, omul si-o fi facut programare la ceva implanturi sau operatii estetice ca sa iasa mai onorabil la curve. La banii lui isi pemite orice, cum ar fi salariul pentru famelie, pensia capitalista pentru amante iar aia ceausista prafuri.

    • Ma indoiesc de faptul ca e vreo problema medicala, mai repede e o problema de orientare la vot. Nu avea majoritate dorneanul ca sa le treaca, si-asa mai stau pana pe 29 iulie.

  17. A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată . Aceasta interdictie pare valabila si corecta , dar cred ca nu ar trebui sa se aplice persoanelor ce fac parte din asa numitul spectru de persoane publice ce au fost alese prin vot direct de popor si deasemenea celor ce fac parte din familile lor . Cei alesi si cei ce sunt in anturajul acestora ar trebui sa fie supusi unor reguli ce permit o transparenta maxima asupra actiunilor lor.
    Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul . Acest paragraf este clar incorect si permite martorului , indiferent cine este , sa isi protejeze declaratia , in functie de declaratiile inculpatului , ba mai mult in posibila asociere cu cerintele avocatilor .Martorul are o singura calitate procesuala ,aceea de a spune adevarul si numai adevarul ,fara a avea nevoie de interventia unui avocat .
    Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul . Si in acest caz se incearca o neimplicare a persoanelor (deci o exceptie de la regula) , ce pot detine parti dintr-un adevar necesar determinarii faptelor presupuse si pe cale de consecinta nu permit ca justitia , sa isi indeplineasca un rol asumat .
    Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal . Si acest paragraf ingradeste de facto rolul esential al actului de justitie si transforma pe detinatorul informatiei , ce ar trebui utilizata ,in posibil infractor ,prin insasi detinerea unei informatii al unei presupuse ilegalitati, pe care acesta nu o poate transmite organelor judiciare si de care acestea nu se pot folosi .
    Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Si in aceasta cauza , simpla cunoastere a unei presupuse fapte intimplator descoperite in procesul de monitorizare si care nu poate fi folosita in avantajul legii, il transforma pe detinatorul acesteia in prezumtiv infractor .
    Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”. Este foarte clar ca aceste cuviinte, suspiciuni rezonabile , sunt ,sau mai bine zis fac parte din perioada de inceput a anchetei . In prima faza nimeni nu poate avea probe sau indicii temeinice . Acestea se obtin mai tirziu in cadrul desfasurarii anchetei .Asadar si aici inlocuirea in cauza este gresit exprimata .Temeiniciea unor probe de multe ori este descoperita tirziu in cursul desfasurarii anchetei ,altfel spus o ancheta nu poate fi declansata decit in baza unor suspiciuni rezonabile ce pot conduce sau nu la probe temeinice si nu invers .
    A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția . Nimeni nu este Mafalda ,iar procurorii nici atit .Ridicarea de probe este o actiune la care participa si alte structuri ale statului in afara procurorilor . Probelele colectate nu pot fi catalagote instantaneu de catre procurori . Daca pe parcursul anchetei unele probe nu au legatura cu cauzele respective dar exista suspiciuni care duc spre o constarea unei noi infractiuni este foarte clar ca procurorul de caz nu poate in mod unilateral sa elimine acele probe doar si din singurul motiv ca el nu poate sti cum se manifesta penal cauza de la bun inceput .
    Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă. Asocierea celor doua texte de lege este evident permisiva si aduce in avantaj infractorul si nu Statul .Termenul de un an este clar prea mic, daca tinem seama ca multe din infractiunile comise nu sunt singulare si au in componenta lor asocieri de fapte infractionale . Infractiunile de regula au o faza initiala ce nu produce pagube majore societatii . Ele de cele mai multe ori sunt descoperite in momentul extinderii faptelor penale cu trimiteri catre terti . procurorul de multe ori transforma faptuitorul initial sau detinatorul de date in martor la infractiunea extinsa si astfel poate transforma un dosar mic ca densitate in faza incipienta intr-un dosar cu implicatii penale majore si este clar ca orisice profesionist isi doreste sa poata faca asta .

    • Va imaginati cit de greu este pentru CCR sa raspunda la aceste multiple intrebari , care declanseaza in cascada multiple posibilitati de raspuns .

  18. Urmeaza… ulllltima suflare!!!

  19. O veni si vremea Dorneanului.
    Dar acum joaca teatru.
    Trage de timp
    Sa vada reactia publică.
    Dar daca citeste pe aici chiar da-n boala.

  20. baaaaaaaaaaaaa. nu merge siui baaaaaaaaaaaaaaaa.
    nu va mai saturati de spagi baaaaaaaaaaaa!
    scapati toti infractorii sa ramana cu ce au furrat baaaaaaaaaaaa!
    imprumuta discoteca orlandu miliarde de euro lunar sa dea privilegii nemenklaturii hoatze baaaaa!, sa-si ia amantele masini de o suta de mii de euro baaaaaa.
    ce ba, nu gasiti bani sa puneti pe picioare sistemele? nu vreti nenorocitilor. nu vreti.

  21. e cnas plina de scuristi ba. cate milioane a luat numai dutza shpaga ba ?

  22. Trebuie sa curatata CCR-ul rapid de slugile ciumei rosii.Indivizi ca Dorneanu au denigrat si
    sifonat curtea constitutionala profund.Raportul creco este o palma zdravana in obrazul
    acestor indivizi.Nu mai putem tolera mafia politica in RO-
    Pe 10 August vom da un semnal clar in piata victoriei.Sa vedem cati se vor aduna ?

  23. Acest apendice (CCR) (Curtea cretinilor raspopiti) trebuie scos în decor! Iar actorii…linsati!

  24. CCR a distrus Romania cu decizii anticonstitutionale. Ca atare , ramaneti in concediu medical prelungit toti anticonstitutionalistii

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.